Noul actul normativ care pune bazele colectării selective la nivel național va fi gata în două săptămâni, dă ca sigur Gabriela Gavrilescu, vicepremier și ministru al Mediului. Abia după aceea va începe greul, cu elaborarea de ghiduri de bune practici prin care se stabilesc sistemele efective de colectare selectivă inlusiv pentru populație. Și tot atunci vor fi stabilite și tarifele, care vor ține seama de noile costuri. Ministrul susține că acestea vor fi împărțite între cetățeni și primării.
Ordonanţa pentru modificarea Legii privind regimul deşeurilor şi a Legii referitoare la modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje ar putea fi aprobată în următoarele două săptămâni, a declarat, marţi, vicepremierul şi ministru al Mediului, Graţiela Leocadia Gavrilescu, la cea de-a patra conferinţă „Circular 4”.
„Poate că începutul este greu – şi dovada că este greu este că ordonanţa de urgenţă pentru modificarea Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje şi a Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor a durat mai mult decât ne închipuiam noi, dar am dorit să fim extrem de transparenţi, să comunicăm cu toţi cei care sunteţi implicaţi în trasabilitatea deşeului, să ştim exact fiecare dintre noi – de la proprietar până la depozit – ce atribuţii avem, să ştim exact că dacă nu ne îndeplinim aceste atribuţii suntem sancţionaţi, iar sancţiunile să nu fie numai aşa de ochii lumii, ci să fie extrem de drastice, iar controlul să fie pornit de la deţinătorul/proprietarul de deşeuri… Aşa cum va ieşi – cred că nu săptămâna viitoare, ci peste două săptămâni – ordonanţa de urgenţă va reliefa în cea mai mare parte toate mesajele de la dumneavoastră. Nu o să poată să fie, să spunem, perfectul. Este practic imposibil, când, până acum atâţia ani, ne-am obişnuit ca tot ceea ce producem deşeu să-l ducem la groapă. Ne-am propus ca în 2035 să depozităm numai 10%, lucrul acesta înseamnă ca în anul 2018 să înceapă startul şi să înceapă nu aşa, să zicem lento, ci pe pilot automat”, a spus Gavrilescu.
Potrivit ministrului Mediului, după aprobarea Ordonanţei de Guvern, vor fi organizate opt întâlniri regionale, iar campania de mediatizare şi educare a populaţiei va începe inclusiv având ca partener Ministerul Educaţiei. De asemenea, un parteneriat a fost încheiat cu Ministerul Sănătăţii, pentru că „un mediu curat înseamnă că trăim sănătos”.
Din 2019, sistemul de colectare selectivă va trebui să înceapă să funcționeze, ministrul susținând că acesta este doar începutul. Ministrul Mediului a precizat că, după adoptarea OUG, vor fi întocmite ghiduri de bune practici în baza cărăra se va stabili modul în care se va face efectiv colectarea selectivă. Ministrul a dat exemplu colectarea selectivă dintr-un bloc cu 8 niveluri, unde este posibil ori să se monteze două tobogane pentru cele două fracții de deșeuri, umedă și uscată, dacă structura permite, ori se desființează și cel existent, iar deșeurile sunt depozitate în spațiile special create. Nu sunt excluse nici alte variante. Cât privește costurile, acestea vor fi partajate între actorii sistemului de colectare selectivă.
Nevoia de echilibru pe piața deșeurilor
În domeniul deșeurilor încercăm stabilirea unui echilibru între administrația locală și piața concurențială, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, la conferința „Circular4”.
Cât privește ordonanţa referitoare la modificarea legislaţiei privind gestionarea şi colectarea deşeurilor, „cred că este un pas înainte pentru că delimitează zona unde nu avem concurenţă, care este colectarea deşeurilor umede, de zona colectării deşeurilor reciclabile, unde poate să existe concurenţă, care au o valoare economică şi unde poate să existe într-adevăr concurenţă privind canalul cel mai potrivit prin care proprietarii deşeurilor, cetăţenii, îl pot reintroduce în circulaţia economică”, a spus Bogdan Chiriţoiu.
Potrivit acestuia, ordonanţa reprezintă şi o corectare a problemelor existente în sistemul actual, unde anumite practici sunt ineficiente economic sau abuzive. „Haideţi să vedem varianta finală. Până nu vedem varianta finală în Monitorul Oficial, nu ştim exact despre ce discutăm”, a adăugat Bogdan Chiriţoiu.
Firmele, cu ochii pe ambalaje
Înăsprirea controalelor forţează companiile să fie mai riguroase cu valorificarea deşeurilor, acesta fiind un proces care trebuie coordonat în mod unitar, este de părere Raul Pop, senior manager al Serviciului de sustenabilitate şi schimbări climatice din cadrul EY România, precizează Agerpres.
„În mod excepţional, în România ultimilor trei ani, problematica valorificării deşeurilor din ambalaje a câştigat semnificativ în vizibilitate (…) Unele companii, în special cele implicate în discuţiile tehnice la nivelul autorităţilor centrale – industria alimentară, industria bunurilor de larg consum etc. – au fost cu un pas înaintea celorlalţi jucători din mediul de afaceri, fiind primele care au aflat despre deficienţele sistemului şi au început să remedieze aspectele operaţionale care ţin de organizarea lor internă (…) Spre deosebire de alte obligaţii, însă, contribuţiile fiscale aferente ambalajelor puse pe piaţă se nasc, cresc sau scad, respectiv se pot optimiza în toate departamentele care se interpun în procesele şi fluxurile fizice ale companiei care pune bunuri ambalate pe piaţă. Această obligaţie se conturează încă din faza de design a produsului, de la identificarea furnizorilor şi a modului în care aceştia îşi ambalează bunurile şi materialele livrate, a procesului de producţie, depozitare, manipulare, ambalare sau re-ambalare, transport, livrare, desfacere (…) De aici decurg, de altfel, şi principalele dificultăţi privind determinarea, evidenţa, raportarea şi optimizarea sumelor de plată pentru îndeplinirea obligaţiei de valorificare a ambalajelor. Este un proces foarte ramificat, absolut obligatoriu să fie coordonat unitar şi sprijinit de managementul companiei”, explică Pop.
În viziunea specialistului, printre obstacolele care stau în calea companiilor de a administra performant acest proces de valorificare a deşeurilor se află: asumarea leadership-ului la cel mai înalt nivel de management al companiei, dificultatea de a corela prevederile legislative, actualizarea proceselor, formularelor, procedurilor de lucru, odată cu modificările legislative, identificarea corectă şi completă a fluxurilor de ambalaje puse pe piaţă, precum şi nerespectarea constrângerilor de timp cu privire la agregarea şi depunerea raportului lunar către Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM).
Studiul EY „Ambalajele – riscuri şi oportunităţi”, publicat în luna aprilie 2018, relevă că 9 din 10 companii sunt în situaţia de risc financiar major sau sever în ceea ce priveşte obligaţia valorificării ambalajelor. Pe de altă parte, unele organizaţii au făcut progrese semnificative, simultan cu dezvoltarea competenţelor profesionale ale responsabililor cu această obligaţie şi cu implicarea tot mai coerentă şi constantă a departamentelor interne care influenţează această latură a afacerii.
În prezent, în România, o companie are la dispoziţie mai multe modalităţi prin care îşi poate îndeplini obligaţia valorificării deşeurilor: prin valorificarea propriilor deşeuri din ambalaje, prin valorificarea deşeurilor de ambalaje din acelaşi material, provenind de la terţi, respectiv prin plata unei contribuţii de 2 lei/kg către Fondul pentru Mediu, pentru cantităţile în completare, adică între ceea ce a fost valorificat şi ţinta de 60%.
