Taxa pe construcţii speciale ar putea fi modificată începând cu 1 ianuarie 2015, dacă analiza ce va fi realizată după încasarea celei de-a doua tranşe, din 25 septembrie, va demonstra că impactul acesteia asupra mediului economic este mult mai mare decât cel preconizat, a declarat Ionel Blănculescu, consilierul onorific al premierului Victor Ponta, la cea de-a VI-a ediţie a Conferinţei Fondurile Europene organizată de ziarul Bursa. Reamintim, până acum autorităţile, inclusiv premierul Victor Ponta, declarau că analiza şi eventualele modificări (în scădere !) se vor realiza după încasarea primei tranşe, care a avut loc pe 26 mai. De remarcat, veniturile din taxa pe stâlp au fost proiectate, în bugetul pe anul 2014, la 488 milioane lei, au fost declarate ca având o valoare de 1,449 miliarde lei şi s-a încasat, la primul termen de plată, suma de 710,4 milioane lei, cnform Ministerului Finanţelor Publice.
“Coaliţia pentru Dezvoltarea României va realiza în perioada următoare o analiză cu privire la impactul pe care taxa pe construcţii speciale o are asupra mediului economic din România. Dacă acest impact se va dovedi că este mult mai mare decât cel preconizat, atunci prevederile acestei taxe vor fi modificate de la data de 1 ianuarie 2015. Concret, vom corecta un element care poate afecta situaţiile financiare ale unor companii care nu au prognozat aceste cheltuieli“, a afirmat Blănculescu.
Potrivit acestuia, impactul iniţial al acestei taxe ar fi trebuit să se ridice la suma de 1,5 miliarde lei, însă dimensiunea posibilă a încasărilor a fost redusă la 400 milioane lei de către Fondul Monetar Internaţional.
“Fondul Monetar Internaţional a redus dimensiunea impactului de la 1,5 miliarde lei, la numai 400 milioane lei, considerându-se că România nu e capabilă să colecteze în totalitate o astfel de taxă“, a subliniat consilierul onorific al premierului Victor Ponta.
În ceea ce priveşte rata de absorbţie a fondurilor europene, el a arătat că, în ultimii doi ani, s-a înregistrat o creştere de la 8,5%, la 34%.
“Absorbţia fondurilor europene reprezintă un sector în care România a suferit şi mai are de suferit. Fondurile europene ar trebui să devină un vehicul prin care companiile să se tehnologizeze sau să se retehnologizeze. În ultimii doi ani, rata de absorbţie a fondurilor europene a crescut de la 8,5%, la 34%, ceea ce poate constitui un motiv de laudă pentru ministerul care se ocupă de acest proces“, a subliniat Blănculescu.
Conferinţa s-a desfăşurat sub genericul “Reforma sistemului de absorbţie a fondurilor europene“, fiind organizată de Grupul de Presă Bursa, în parteneriat cu Ministerul Fondurilor Europene.
Ghid pentru privaţi
La rândul său, ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a declarat că intenţionează să finalizeze, în 2014, reforma în sistemul de fonduri europene, punând accent pe transparenţă şi eliminarea birocraţiei.
“Vreau să terminăm în 2014 tot ceea ce înseamnă reformă în sistemul de fonduri europene. Un prim pas îl vom face în această lună, când vom avea «Ghidul pentru privaţi». În acest ghid se va regăsi tot ceea ce ţine de finanţarea pentru privaţi, de la reguli de implementare, până la tipurile de avize şi autorizaţii eliberate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) etc. Este obligaţia noastră (a statului – n.r.) să luăm aceste avize şi nu dumneavoastră (firmele – n. r.), pentru a nu mai pierde timp şi bani. De asemenea, garanţia bancară trebuie să dispară şi va dispărea. Va exista o singură declaraţie, prin care se va preciza asigurarea finanţării din surse proprii. Orice greşeală constatată ulterior va atrage, însă, după sine anularea contractului“, a spus Eugen Teodorovici.
Potrivit acestuia, instituţia pe care o conduce lucrează la elaborarea unei prevederi legale prin care fie Eximbank, fie CEC Bank se va transforma în bancă de dezvoltare.
“Lucrăm la o prevedere legală prin care Eximbank sau CEC va deveni cât mai curând bancă de dezvoltare, acţionând alături de Fondul Naţional de Garantare al Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (FNGCIMM). Ca stat, putem să renunţăm la o verificare suplimentară a dosarelor întocmite de firme, deoarece instituţia bancară face oricum acest lucru“, a adăugat Teodorovici.
