Companiile la care Fondul Proprietatea (FP) este acţionar vor plăti la bugetul de stat 900 de milioane lei (n.r. – circa 200 milioane euro) în 2014 ca taxă pe construcţii speciale (n.r. – ”taxa pe stâlp”), a declarat, într-o conferinţă de presă, managerul FP, Greg Konieczny.
Impactul taxei asupra cotei de profit a FP la aceste companii din portofoliu, proporţional cu participaţia deţinută, este estimat la 157 milioane lei.
”Sper ca, după prima plată a acestei taxe, pe 25 mai, statul să o revizuiască”, a spus Konieczny.
Reamintim, de la începutul anului se aplică o nouă taxă, pe construcţiile speciale. Iniţial, autorităţile estimau că vor colecta din această taxă 488 milioane lei în 2014. Taxa pe construcţiile speciale este de 1,5% din valoarea activului. Sunt considerate construcţii speciale sonde de ţiţei, gaze, sare, platforme de foraj marin, centrale hidroelectrice, termoelectrice, nuclearoelectrice, staţii de transformare şi de conexiuni, precum şi clădirile şi construcţiile speciale anexe ale acestora, posturi de transformare, reţele aeriene de transport şi distribuţie a energiei electrice şi stâlpii aferenţi acestora, cabluri subterane de transport, instalaţii electrice, silozuri, heleştee etc.
Taxa va fi plătită în două tranşe, pe 25 mai şi pe 25 septembrie. Potrivit FP, Petrom ar urmă să plătească între 265 şi 330 milioane lei, respectiv 7-8% din profitul net pe 2012, Nuclearelectrica – 100 milioane lei, respectiv 294% din profitul net pe 2014, Hidroelectrica – 168 milioane lei, iar Romgaz – 90 milioane lei (7% din profitul net pe 2012).
Schimb de acţiuni la Electrica
Pe de altă parte, Greg Konieczny a anunţat, conform Agerpres, că Fondul Proprietatea negociază cu autorităţile române un schimb de acţiuni la compania Electrica, intenţionând să cedeze pachetele de acţiuni deţinute la filialele Electrica pentru o participaţie de un nivel asemănător la Electrica SA.
Konieczny a precizat că Fondul Proprietatea deţine 22% din acţiuni la filialele Electrica.
Autorităţile române şi Fondul Monetar Internaţional au convenit, în cadrul noului acord stand by, lansarea unei oferte publice iniţiale pentru listarea la bursă a Electrică SA până la finalul lunii mai 2014.
Electrica, compania de stat care administrează ultimele trei distribuţii de energie electrică rămase în proprietatea statului, Muntenia Nord, Transilvania Nord şi Transilvania Sud, va fi privatizată prin bursă, prin oferta publică iniţială de acţiuni.
Listarea se va face concomitent la Bursa din Bucureşti şi la cea din Londra, iar preţul dorit de stat pentru pachetul majoritar se situează între 800 de milioane şi un miliard de dolari.
Înainte de listare, statul va majora capitalul social al Electrica cu 105%, apoi acţiunile emise suplimentar vor fi oferite spre vânzare.
CE Oltenia nu a fost restructurat
Complexul Energetic (CE) Oltenia nu a fost restructurat şi a încheiat anul 2013 cu pierderi, a mai spus Greg Konieczny.
Autorităţile au anunţat, iniţial, că oferta publică pentru listarea la bursă a CE Oltenia va avea loc în iunie 2014, dar termenul a fost amânat pentru a două jumătate a anului 2014. Chiar şi aşa, FP consideră că mai sunt încă multe lucruri de rezolvat, pentru că nu s-a făcut nimic în sensul reducerilor costurilor.
Managerul Fondului Proprietatea a menţionat că, mai mult, numărul de angajaţi la CE Oltenia a crescut în 2013, la 18.850 de persoane.
În aceste condiţii, Fondul Proprietatea a decis reducerea evaluării participaţiei FP la CE Oltenia cu 70% în valoarea activului net al Fondului, de la 880 milioane lei la 321,64 milioane lei.
În opinia administratorului FP, candidatul potrivit pentru o ofertă publică iniţială în vederea listării la bursă este Societatea Naţională a Sării Salrom, care a înregistrat în 2013 venituri şi profituri în creştere.
Potrivit lui Konieczny, ar trebui scos la vânzare un pachet de acţiuni Salrom suficient de mare pentru a atrage investitori instituţionali. Acţionarii Salrom sunt FP şi Ministerul Economiei, care deţine pachetul majoritar de acţiuni.
Listare secundară la Londra
Acţionarii Fondului Proprietatea au votat listarea secundară a FP la Bursa de la Londra, precum şi toate propunerile recomandate de administrator, a anunţat, la finalul Adunării Generale a Acţionarilor (AGA), managerul FP, Greg Konieczny.
Listarea la Bursa din Londra va fi una tehnică şi nu se vor emite acţiuni noi. Prima opţiune pentru modalitatea listării la Londra este prin instrumente financiare de tipul Depositary Interests, iar cea de-a doua opţiune este prin Certificate Globale de Depozit (GDR-uri), precum în cazul Romgaz. Legislaţia românească actuală nu permite, însă, utilizarea GDR-urilor decât pentru oferte publice iniţiale (IPO), în timp ce listarea FP nu se va face cu emiterea de acţiuni noi, iar Fondul ar avea nevoie de o derogare în acest sens.
Potrivit preşedintelui executiv al companiei Franklin Templeton (administratorul FP), Mark Mobius, şi managerului FP, Greg Konieczny, la Bursa din Londra există un număr mare de investitori instituţionali activi în ceea ce priveşte plasamentele în fonduri închise, cum este şi FP, cu active în administrare de peste 100 miliarde dolari. Din cele 422 de Fonduri listate la Bursa din Londra, FP ar fi al doilea ca valoare a activului net şi al 4-lea după capitalizarea de piaţă.
Mai mult, discount-ul actual al acţiunilor FP faţă de valoarea unitară a activului net, de 30%, poate fi foarte atractiv pentru investitori, iar efectul va fi reducerea substanţială a discount-ului cu care se tranzacţionează acţiunile FP. Cele mai mari 10 fonduri listate la Bursă din Londra se tranzacţionează cu un discount mediu de numai 1,2%.
Pe de altă parte, acţionarii FP au aprobat prelungirea contractului pentru administratorul Fondului – compania Franklin Templeton Investment Management Limited, precum şi reducerea capitalului social, modificarea actului constitutiv şi un nou program de răscumpărare de acţiuni proprii.
Bugetul de venituri şi cheltuieli pe 2014 a fost modificat, veniturile totale bugetate fiind menţinute la 631,91 milioane lei, dar cheltuielile totale au fost majorate cu un milion lei, la 76,89 milioane lei, Administratorul fiind mandatat să angajeze cheltuieli de consultanţă strategică în limita sumei de un milion de lei.
Profitul net bugetat pentru 2014 a fost revizuit, astfel, în scădere la 555 milioane lei.
Acţionarii au aprobat reducerea capitalului social de la 12,861 miliarde lei, la 11,815 miliarde lei, prin anularea a 1,1 miliarde acţiuni proprii, răscumpărate de FP. Noul capital social al FP, de 11,815 miliarde lei, este divizat în 12,437 miliarde acţiuni cu valoarea nominală de 0,95 lei /acţiune.
De asemenea, acţionarii FP au aprobat un al patrulea program de răscumpărare de acţiuni proprii şi prelungirea contractului administratorului pentru o perioadă de doi ani, începând cu 30 septembrie 2014.
Îmbunătăţire la rating
Calificativul acordat României de agenţia de evaluare financiară Standard&Poor’s (S&P) ar putea fi îmbunătăţit la categoria ”investment grade” în decurs de un an, apreciază Mark Mobius, preşedintele executiv al Templeton Emerging Markets Group, compania care administrează Fondul Proprietatea (FP).
”Economia românească performează bine, a crescut cu 3,5% în 2013. Nu există niciun motiv pentru că România să nu beneficieze de un upgrade al rating-ului”, a afirmat Mobius.
Referindu-se la o posibilă reacţie a investitorilor faţă de regiunea Europei de Est, în contextul situaţiei din Ucraina, Mobius consideră că ceea ce se întâmplă în Ucraina influenţează statele din regiune să se apropie şi mai mult de Uniunea Europeană şi să facă reformele mai rapid, iar din acest punct de vedere efectele sunt pozitive.
La finalul săptămânii trecute, Moody’s Investors Service a revizuit în creştere, de la negativă la stabilă, perspectiva ratingului Baa3 atribuit României şi a confirmat ratingul pentru datoriile pe termen lung şi scurt la Baa3/P-3. Decizia vine ca urmare a aşteptărilor agenţiei că îmbunătăţirea indicatorilor macroeconomici ai României în 2013 se va menţine şi a reducerii riscurilor la adresa perspectivelor de creştere a economiei şi de finanţare externă, datorită redresării zonei euro.
Recompense mai mari decât riscurile
Recompensele sunt în prezent mai ridicate decât riscurile pentru investiţiile financiare în Rusia şi Ucraina, a mai spus Mark Mobius, într-un interviu acordat Reuters la Bucureşti.
”Chiar acum calculele noastre arată că recompensa este mai mare decât riscul în cazul investiţiilor din Rusia şi Ucraina. Majoritatea activelor şi investiţiilor pe care le avem în Ucraina sunt în partea de vest, unde nu se vorbeşte limba rusă. În Rusia preţurile au coborât într-adevăr şi valoarea acţiunilor este extrem de atractivă”, a declarat Mobius.
Acesta a preconizat un scenariu în care ”se ajunge la un acord între autorităţile din Rusia şi Ucraina de a opta pentru un sistem federalist, unde regiunile unde sunt vorbitori ai limbii ruse au un anumit grad de autonomie”.
Statele Unite au impus sancţiuni suplimentare împotriva a şapte oficiali guvernamentali ruşi şi a 17 companii apropiate de preşedintele Vladimir Putin, pentru a pedepsi Moscova pentru intervenţia sa în Ucraina. Sancţiunile constau, între altele, în îngheţarea conturilor din Statele Unite şi interdicţie de călătorie în această ţară pentru persoanele şi entităţile vizate.
Templeton Emerging Markets Group deţine acţiuni în valoare de 200 milioane de dolari în Ucraina şi în valoare de 500 milioane de dolari în Rusia.
Recent, Franklin Templeton a cumpărat de pe piaţa financiară globală obligaţiuni de stat ale Ucrainei în valoare de cinci miliarde de dolari, reprezentând o cincime din totalul datoriei publice externe a ţării. În prezent, fondul de investiţii deţine obligaţiuni guvernamentale ucrainene în valoare de aproximativ 6,4 miliarde de dolari, mai mult de o treime din bondurile externe în dolari ale ţării, conform datelor Bloomberg.
Franklin Templeton şi-a stabilit un birou în Bucureşti în mai 2010, cu o echipă de 27 de angajaţi, incluzând 6 specialişti locali în investiţii, sprijiniţi de cei peste 40 de manageri de portofolii şi analişti din cadrul echipei lărgite a Templeton Emerging Markets.
