Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) a identificat o problemă semnificativă în cadrul criteriilor de evaluare din Programul Național Multianual pentru Dezvoltarea Culturii Antreprenoriale în Rândul Femeilor Manager din Sectorul IMM, ediția 2024, care ar putea împiedica participarea unui număr mare de antreprenoare din România. În contextul consultării publice recente, CONAF subliniază necesitatea revizuirii urgente a unui anumit criteriu de evaluare. Acesta se referă la obligativitatea ca solicitantul să declare, pe propria răspundere și cu riscul de a nu primi Ajutorul Financiar Nerambursabil (AFN), că va furniza, până la momentul solicitării decontării, dovezi concludente că activitatea pentru care se aplică va avea loc în cadrul unui incubator de afaceri.
”Într-un mediu marcat de o diminuare îngrijorătoare a inițiativelor antreprenoriale, este deosebit de alarmant faptul că numărul antreprenoarelor a scăzut mai mult de dublu față de cel al antreprenorilor, cu un declin de 17,16%, coborând, de la aproape 600.000 în 2022, la 493.518 în 2023. Pe de altă parte, implicarea antreprenorilor a înregistrat o scădere de 7,05%, de la peste un milion în 2022 la 951.704 în 2023 (sursa: ONRC). Această situație evidențiază dificultățile crescânde cu care se confruntă antreprenoarele, în mod special, și accentuează importanța sprijinirii eficiente a antreprenoriatului feminin pentru a promova o participare mai echitabilă și sustenabilă în antreprenoriat”, se arată într-un comunicat de presă.
CONAF anticipează că punctajul mare acordat pentru desfășurarea activităților în cadrul unui incubator de afaceri constituie o piedică majoră în accesarea programului, întrucât accentuează decalajale și discriminează anumite antreprenoare.
Majoritatea afacerilor care beneficiază de suportul incubatoarelor provin din sectoare precum biotehnologia, tehnologia informației, multimedia și tehnologia industrială, lăsând în urmă o gamă largă de domenii antreprenoriale esențiale pentru economia diversificată a României. Mai mult decât atât, procesul de aplicare în incubatoarele de afaceri este extrem de anevoios, implicând proceduri complexe de aplicare, verificare a documentației și așteptarea unui răspuns. Acest parcurs nu numai că necesită timp prețios, dar poate și descuraja antreprenoarele, în special pe cele aflate la început de drum sau pe cei care nu dispun de resursele necesare pentru a parcurge eficient acest proces, creând astfel un dezavantaj semnificativ pentru un număr mare de femei antreprenor, care ar putea contribui substanțial la inovație și creștere economică dacă ar avea acces mai facil la resursele și sprijinul oferit de astfel de programe. Mai ales în contextul în care se simte nevoia majoră a dezvoltării și susținerii antreprenoriatului feminin, în mod special în urbanul mic.
Una dintre provocările semnificative cu care se confruntă companiile mici, în special acelea în care antreprenoarea activează și ca angajată, este dificultatea de a se integra într-un incubator de afaceri fără a perturba fluxul operațional esențial. Această situație constituie un impediment în calea accesării resurselor și sprijinului oferit de incubatoarele de afaceri, dar și un factor de stres suplimentar pentru antreprenoare, care sunt profund implicate în toate aspectele afacerii lor. Echilibrarea responsabilităților zilnice cu cerințele și angajamentele necesare pentru participarea într-un program de incubare poate părea descurajantă. De aceea, este crucial să se dezvolte și să se implementeze strategii și programe adaptate, care să recunoască și să atenueze aceste provocări. Facilitarea unui cadru flexibil, care să permită antreprenoarelor să beneficieze de pe urma incubatoarelor de afaceri fără a sacrifica operativitatea companiei, este esențială pentru a încuraja creșterea și inovarea în rândul întreprinderilor mici.
Pentru a asigura transparența și pentru a elimina orice posibilitate de interpretare ambiguă a criteriului de evaluare, CONAF propune eliminarea acestui criteriu.
CONAF face apel la Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului să elimine acest criteriu de evaluare. Scopul este de a asigura că programul este incluziv și că oferă șanse egale tuturor femeilor antreprenor din România, reflectând astfel diversitatea și complexitatea reală a peisajului antreprenorial feminin din țară.
În spiritul colaborării și dialogului deschis, CONAF își reafirmă disponibilitatea de a conlucra cu toate părțile interesate pentru a ajusta criteriile programului într-o manieră care să sprijine eficient antreprenoriatul feminin și să contribuie la stimularea creșterii economice durabile în sectorul IMM.
Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) este cea mai importantă confederație din România care militează pentru eficientizarea dialogului cu autoritățile, conlucrarea pentru elaborarea de politici publice care să conducă la creștere economică sustenabilă și sprijină antreprenorii, recunoscându-le meritele. CONAF reprezintă cea mai mare entitate de acest gen din România, o organizație care promovează și susține antreprenoriatul românesc, lucru fără precedent, care deschide orizonturi de colaborare și cooperare atât pe plan intern cât și internațional. CONAF a luat ființă̆ ca urmare a necesitații de a crea o cultură antreprenorială modernă, sustenabilă și echitabilă, nu numai pentru antreprenoriatul feminin, ci și pentru întregul mediu de business. CONAF are în componența sa 2 federații, 12 patronate, 20 asociații, 27 sucursale și peste 5.500 de companii, peste 170.000 de angajați.
CONAF organizează̆ evenimente importante pentru societatea românească̆, centrate pe educație continuă, conștientizare și găsire de soluții pentru probleme și domenii de larg interes public. Dezvoltă și finalizează proiecte naționale cu un impact puternic, atât pentru societate, cât și pentru strategiile de dezvoltare ale autorităților centrale și locale.
Printre proiectele CONAF se numără „Pactul pentru Tineri”, „Maratonul pentru Educație Antreprenorială” „DigitalUP” „Pactul pentru Muncă” – în parteneriat cu FPPG, „Pactul pentru Educație Antreprenorială” și seria de dialoguri deschise, „Turismul Românesc: Între impas și oportunitate”, Romanian Venture Forum, ce au generat pe lângă̆ ecourile în spațiul public, decizii legislative schimbări pozitive de mentalități. Sute de speakeri și mii de antreprenori au dezbătut în cele mai importante orașe românești, cele mai stringente probleme, în scopul găsirii soluțiilor optime și celor mai bune strategii de viitor.