Premierul Marcel Ciolcu se așteaptă ca România să piardă procesul deschis firma canadiană Gabriel Resources la Curtea de Arbitraj a Băncii Mondiale de la Washington (ICSID). Pentru nerealizarea proiectului auro-argintifer de la Roșia Montană, din Munții Apuseni, compania canadiană a cerut despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari. Marea problemă a acestui proiect gigantic o reprezintă utilizarea de cianuri în procesul de extracție a aurului.
Pe surse, a apărut informația potrivit cărora, România a pierdut procesul deschis de Gabriel Resources la Curtea de Arbitraj a Băncii Mondiale de la Washington. Firma canadiană a cerut desăgubiri de 4,4 miliarde de dolari pentru că nu i s-a permis dezvoltarea proiectului de extragere a aurului și argintului din zona Roșia Montană, deși era posesoarea licenței pentru exploatarea resurselor de acolo. Proiectul a fost puternic contestat de societatea civilă.
„M-am obişnuit ca notele de plată să-mi vină ca şi prim-ministru pentru toate tâmpeniile făcute de către alţii. După vaccinuri… astăzi fac o şedinţă de guvern ca să contractăm o firmă de avocaţi ca să ne putem apăra ca şi alte state din Uniunea Europeană (n.r. – în cauza Pfizer). Înţeleg că până pe data de 10 va veni şi o decizie definitivă în cazul Roşia Montană. Ieri, în şedinţa de Guvern, am rugat toţi colegii care deţin informaţii şi care au avizat sau nu au avizat acest proiect, toate aceste documente să fie strânse, toate documentele de la avocaţii pe care i-am avut în acest proces, astfel încât românii, cu toţii, să ştie adevărul”, a declarat, joi, premierul Marcel Ciolacu.
Ca drept dovadă că procesul este pierdut, prim-ministrul a precizat că, „în ceea ce priveşte plăţile, sunt ferm convins că vom avea o discuţie cu cei care este posibil să câştige acest proces, Întâi şi întâi să vedem, instanţa, ce sumă va hotărî. Oricum, vă promit că toate documentele, toate abuzurile, toate deciziile politice şi administrative luate ca România să piardă acest proces am să vi le pun la dispoziţie şi românii să ştie foarte clar cine a greşit în această speţă”, a completat premierul Marcel Ciolacu.
Epopeea aurului de la Roșia Montană
În 1997, autoritățile statului au emis licența de exploatare a resurselor de la Roșia Montană. Compania care deține licența este Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), cu acționar majoritar, 80,69%, firma canadiană Gabriel Resources, restul de 19,31% din acțiuni fiind deținut de Minvest Roșia Montană SA.
Dezvoltarea proiectului a cunoscut o puternică opoziție din partea societății civile, pentru că presupune utilizarea unor cantități enorme de cianuri în procesul de extracție a aurului din pământurile de la Roșia Montană. La acestea se adaugă strămutarea unor localități, biserici și cimitire.
În cele din urmă, proiectul s-a împortmolit la emiterea avizului de mediu, fundamental pentru demararea proiectului. Luptele juridice dintre RMGC, pe de o parte, şi organizaţiile neguvernamentale şi chiar un fost ministru al Mediului, au dus la victorii de etapă pentru cele două părţi, dar preponderent pentru adversarii proiectului. În 2008, procedura de avizare a mai avut parte de o stopare, după ce compania a rămas fără certificatul de urbanism. Atunci, RMGC l-a dat în judecată pe fostul ministru al Mediului Attila Korodi pentru îngheţarea procedurilor; ministrul a câştigat procesul.
Ultima tentativă de activare a proiectului a fost extrem de zgomotoasă. Guvernul Ponta a iniţiat un proiect de lege, care ar fi dat liber exploatării de la Roşia Montană. Reacţia societăţii civile a fost atât de puternică încât Victor Ponta a ajuns să declare că nu va vota legea sa ca deputat, dar ca premier s-a văzut nevoit să o susţină. În cele din urmă, Comisia parlamentară special constituită pentru acest caz a dus la eliminarea proiectului de lege.
După protestele de stradă din 2013, care au consacrat lozinca „Uniți, salvăm Roșia Montană!”, a venit decizia Guvernului Dacian Cioloș, care, în ultima sa zi de funcționare, a înaintat documentația ca Roșia Montană să devină patrimoniu UNESCO. Decizie extrem de proastă în economia diferendului cu RMGC. În aceste condiții, Guvernul României a avut poziții diametral opuse față de acest proiect, în doar câțiva ani.
Gabriel Resources, ce deține majoritatea acțiunilor la compania de proiect, a chemat România la Curtea de Arbitraj a Băncii Mondiale de la Washington (ICSID) pentru a primi despăgubiri pentru afacerea stricată, proces inițiat în iunie 2015. Gabriel a invocat faptul că România a lipsit compania de „beneficiile și valoarea investițiilor sale” în țara noastră, potrivit unui comunicat de presă de la acea vreme. „Pretenția lui Gabriel se bazează pe încălcarea de către România a mai multor prevederi ale tratatelor: exproprierea investițiilor sale în România fără compensare; eșecul de a acorda investițiilor sale un tratament corect și echitabil și o protecție și securitate deplină; deprecierea investițiilor sale prin măsuri discriminatorii și nerezonabile”.
România a mai avut parte de o înfringere răsunătoare la ICSID, când a primit sentința de a plăti o sumă mult mai „modestă”, de „doar” 356 milioane de dolari, în favoarea fraților Micula, cetățeni suedezi. Au fost invocate pierderile înregistrate în urma retragerii unor facilități fiscale, decise de România în procesul de aderare la Uniunea Europeană pentru a se conforma legislației comunitare.
