Societatea Naţională a Sării – Salrom, singurul producător de sare din România, nu va putea fi listat până în luna noiembrie, când expiră mandatul actualului Guvern, pentru că nu există timp fizic, spune vicepremierul Costin Borc, ministru al Economiei, care percizează că nu este vorba de o decizie politică în acest sens.
„Eu personal am nişte dubii, ceilaţi acţionari de la Fondul Proprietatea sunt puţin mai optimişti, să vedem, eu cred că, tehnic vorbind, paşii care trebuie făcuţi pentru listarea Salrom nu pot fi făcuţi până în luna noiembrie”, a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, vicepremierul Costin Borc, ministrul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri.
Borc a subliniat că statul român va rămâne cu pachetul majoritar de 51% din acţiuni, iar ce se va lista va fi din pachetul deţinut de FP. Potrivit vicepremierului, nu este vorba de o decizie politică, ci de aspecte tehnice ce trebuie îndeplinite până la momentul listării.
În luna ianuarie a acestui an, Borc declara la TVR că România nu va avea o privatizare importantă în acest an, dar că unele companii din portofoliul Ministerului Economiei, precum Compania Naţională a Sării, ar putea fi listate la bursă.
”Nu veţi vedea o privatizare răsunătoare în acest an, dar dorim ca unele companii din portofoliul ministerului, precum Compania Naţională a Sării să fie listate la Bursă”, a declarat, în ianuarie, ministrul Economiei la TVR.
Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor Salrom a hotărât pe 14 ianuarie amânarea deciziei privind listarea companiei. Ministerul Economiei deţine 51% din capitalul social, în timp ce FP are 49% din acţiuni.
Fondul Proprietatea susţinea în luna ianuarie că decizia privind listarea producătorului naţional de sare Salrom a fost amânată de Ministerul Economiei, acţionarul majoritar al societăţii. FP preciza la acea dată că listarea ar aduce numeroase avantaje companiei și acționarilor săi şi ar transforma Salrom într-una dintre cele mai cunoscute companii din industria europeană a sării.
Reprezentanţii FP spuneau atunci, într-un comunicat, că nu sunt de acord cu amânarea deciziei privind listarea şi îl încurajează pe ministrul Economiei, Costin Borc, să susțină proiectul.
Societatea Națională a Sării – Salrom, singurul producător de sare din România, a realizat anul trecut o producţie de 2,18 milioane tone, în creştere cu 6%. Principalele produse ale Salrom sunt sarea (gemă, soluție, recristalizată) și calcarul. Societatea Naționala a Sării are șapte sucursale: Exploatarea Minieră Râmnicu Vâlcea și salinele Slănic, Ocna Dej, Ocna Mureș, Târgu Ocna, Praid și Cacica.
Salrom a realizat anul trecut venituri în creştere cu peste 7%, de 322,5 milioane lei, iar pentru acest an şi-a planificat investiţii ce se ridică la circa 35 milioane lei, în vederea optimizării activităţilor de exploatare a sării.
Salrom este singurul producător de sare autorizat din România. Ca producător de sare, țara noastră se situează între primele 10 țări din Europa. Perimetrele concesionate de Salrom în vederea exploatării însumează circa 400 de milioane tone sare.
Ministerul Economiei preia partea de investiţii din cadrul Departamentului pentru Investiţii Străine
Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri va prelua partea de investiţii din cadrul Departamentului pentru Investiţii Străine şi Parteneriat Public-Privat, care va fi condus de secretarul de stat Manuel Costescu. Activităţile privind parteneriatul public-privat vor fi preluate de Ministerul Finanţelor Publice.
„Astăzi am preluat activităţile legate de investiții străine de la DISPPP, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale. Preluarea acestora ne va permite să promovăm unitar şi complementar comerţul exterior şi investiţiile străine pentru fructificarea potenţialului economic al României”, a declarat Costin Borc, ministrul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri.
Departamentul pentru promovarea exportului şi atragerea investiţiilor străine se va ocupa de dialogul cu investitorii, va prioritiza industriile cu avantaje competitive precum IT, auto, aerospaţiala, bioeconomia, agricultura, industriile creative, sprijinind întreprinderile româneşti pe pieţele externe, diaspora şi tinerii aflaţi la studii în străinătate.
De asemenea, în 30 de zile va fi pregătită o Hotărâre de Guvern care va prezenta o nouă organigramă a Ministerului Economiei şi a departamentului, cu servicii partajate.
Borc a vorbit totodată şi de reorganizarea reţelei de consilieri economici externi pe lângă ambasadele din capitalele cheie pentru interesele României.
“Odată cu aceasta se va face şi restructurarea reţelei externe şi vom avea avea o reţea de consilieri economici externi în 33 de capitale. Vor fi 40 de posturi. Prin consilieri economici înţelegem acele posturi economice în legătură cu ceea ce în programul de guvernare şi planul de acţiune al Ministerului Afacerilor Externe se spunea despre dimensiunea economică a diplomaţiei româneşti”, a spus Borc.
În ceea ce priveşte reorganizarea internă, ministrul Economiei a spus că a înapoiat „încă din primele zile, companiilor din subordinea MECRMA sau celor care cândva s-au aflat în portofoliul nostru, piese de mobilier, imprimante, televizoare, autoturisme, tocmai pentru că nu doresc să existe niciun fel de relaţie care să oblige între noi şi companiile de stat” .
Astfel, spune Borc, Ministerul Economiei a renunţat la toate contractele de comodat pe care le avea, iar toate calculatoarele, televizoarele, maşinile şi mobila au „plecat din acest minister”.
Acesta a precizat totodată că, de când a preluat conducerea ministerului, a realizat economii de 1,5 milioane lei, prin reevaluarea unor cheltuieli. „Este nevoie de o transformare profundă a mentalităţii cheltuirii banului public într-un mod frugal şi responsabil iar după patru luni de mandat ca ministru al Economiei observ că, în acest demers, mi s-au alăturat şi colegii din minister”.
„Absorbţia Departamentului pentru Investiţii va însemna eliberarea unui sediu din Primăverii, o economie anuală de 960.000 lei. Am mutat IMM-uri din sediul lor aici în minister, o economie anuală de 120.000 lei. Mutăm Autoritatea Naţională pentru Turism (ANT) din Palatul CFR, unde plăteşte chirie, într-un sediu care ne aparţine de pe Bulevardul Timişoara – o altă economie de 264.000 lei. În total, vorbim de o economie de 1,5 milioane lei, sumele se adună”, a precizat Borc.
Economie se va face şi la consumul de benzină, de 120.000 lei. De altfel, datorită acestor reduceri de costuri, în ultima şedinţă de Guvern s-a aprobat majorarea salariilor angajaţilor Ministerului Economiei.
