Companiile Rulmenţi SA Bârlad și CNADNR dau drumul la angajări. Societatea Rulmenţi SA Bârlad, cel mai mare agent economic din judeţul Vaslui, va angaja 250 de persoane, în condiţiile creşterii producţiei în acest an cu 30% şi a unui plan de investiţii de patru milioane de dolari, primele 84 de locuri de muncă fiind deja disponibile prin Agenţia de Şomaj Vaslui.
Aproximativ 250 de persoane calificate vor fi angajate de Rulmenţi URB Bârlad, cel mai mare producător de profil din România, după ce patronatul şi-a propus o creştere a producţiei în acest an cu până la 30%, scrie Mediafax.
În aceste condiţii, numărul salariaţilor de la fabrica bârlădeană de rulmenţi va creşte cu 15 procente faţă de cel actual, primele 84 de locuri de muncă fiind disponibile deja prin Agenţia Judeţeană de Şomaj Vaslui.
„Piaţa rulmenţilor la nivel global a intrat, spre sfârşitul anului 2014, într-un proces promiţător de redresare uşoară. În urma acestei tendinţe ascendente a cererii de rulmenţi, URB Bârlad aşteaptă ca, în 2015, să aibă loc o creştere a producţiei de până la 30%. După ce criza economică ne-a lovit şi pe noi, principala grijă a fost să securizăm locurile de muncă ale angajaţilor. Din păcate, în 2013 am fost nevoiţi sa facem concedieri consistente, însă pentru 2015 estimăm că vom reangaja masiv în jur de 200-250 de persoane”, a declarat CEO URB Bârlad, Mustafa Tunca Dingiloglu.
Pentru creşterea producţiei, Rulmenţi URB Bârlad are în plan pentru acest an investiţii totale în valoare de până la patru milioane de dolari.
CNADNR îşi suplimentează personalul cu 7%
De asemenea, CNADNR a solicitat, prin proiectul de buget aferent acestui an, o suplimentare cu 7,5% a numărului de posturi, până la 6.491, şi vrea să angajeze ingineri, controlori de trafic, casieri taxare, muncitori calificaţi în mecanizare şi construcţii, economişti, consilieri juridici şi tehnicieni.
CNADNR argumentează necesitatea celor 456 de posturi noi atât prin extinderea sistemului informatic de emitere şi gestiune a rovinietei, prin suplimentarea numărului de camere amplasate la nivelul punctelor cu trafic intens pe drumurile naţionale şi autostrăzi, precum şi pe fondul redimensionării activităţii la nivelul direcţiilor regionale şi înfiinţării unor secţii de autostrăzi având în componenţă centre de întreţinere şi coordonare.
Respectivele centre se ocupă de coordonarea activităţilor de întreţinere vară-iarnă, monitorizarea traficului şi menţinerea siguranţei circulaţiei pe sectoarele de autostradă.
Un alt argument pentru creşterea personalului este organizarea unor agenţii de control şi încasare în puncte de trecere înfiinţate prin hotărâri de Guvern, la graniţa cu Bulgaria, Ucraina şi Serbia.
„Cele 456 posturi solicitate suplimentar asigură 81% din necesarul suplimentar generat de noile activităţi, restul urmând să fie asigurat prin redistribuirea de posturi din cadrul CNADNR”, a comunicat compania.
După aprobarea bugetului pentru acest an, prin HG, CNADNR va scoate la concurs posturile pentru personalul vizat.
CNADNR, revenită recent în subordinea Ministerului Transporturilor, a programat cheltuieli pentru investiţii de 5,49 miliarde lei în acest an, în creştere de 2,3 ori faţă de suma bugetată pentru 2014.
În proiectul de buget pentru 2015 sunt prognozate venituri de 5,51 miliarde lei şi un profit brut de 215,5 milioane lei, în vreme ce, în bugetul aferent anului trecut, veniturile erau estimate la 6,89 miliarde lei, iar profitul brut la 233,1 milioane lei.
Cheltuielile cu salariile sunt estimate la 195,9 milioane lei în acest (+17,8%), iar cele cu bunurile şi serviciile sunt evaluate la 642,5 milioane lei (-33,4%).
CNADNR a inaugurat 50 de kilometri de autostradă anul trecut (22 de kilometri între Orăştie şi Sibiu, respectiv 28 de kilometri între Nădlac şi Arad), mai puţin de jumătate faţă de nivelul din 2013.
Ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a declarat la jumătatea lunii ianuarie că reţeaua autostrăzilor din România, care totalizează 700 kilometri în prezent, va fi extinsă cu 50 kilometri în acest an şi cu 200 de kilometri în 2016.
CNADNR a funcţionat până în ianuarie 2013 în subordinea Ministerului Transporturilor, fiind ulterior trecută în administrarea Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine, condus atunci de Dan Şova.
