De această dată, Romsilva vrea un director general cu „acte în regulă”, adică unul desemnat pentru un mandat de 4 ani. Anunțul pentru depunerea candidaturilor este plănuit pentru 5 noiembrie, iar toată procedura de selecție în baza OUG nr. 109/2011 ar urma să se încheie pe la sfârșitul lunii ianuarie 2026. Ca să nu fie depășit mandatul provizoriu al actualului director general. De remarcat, desemnarea directorului general provizoriu s-a făcut în cea mai mare transparență posibilă: Ministerul Mediului a publicat listele cu candidații, notele obținute de aceștia, interviurile din etapa a doua de selecție, totul culminând cu o dezbatere publică privind acest post. Aceste vremuri s-au dus. Procedura de selecție pentru un șef definitiv se va face în cel mai mare secret. Nimeni nu va ști nimic despre candidați până la desemnarea câștigătorului. Drept consolare, regulamentul anunță că interviurile din etapa a doua de secție vor fi publicate. Mereu au fost invocate prevederile GDPR, motiv pentru care nu se spune nimic despre candiații aflați pe lista scurtă, mai exact numele și CV-urile lor. Totuși, candidații semnează un acord prin care permit folosirea datelor personale, dar doar spre folosul expertului care participă la procedură. Deci, soluții sunt, dar se pare că este preferată secretomania.
Regia Națională a Pădurilor (RNP) Romsilva a postat pe site-ul său, documentele privind declanșarea procedurii de selecție pentru desemnarea directorului general al regiei. Totul se desfășoară în baza OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat. Unul dintre cele trei documente obligatorii în această procedură, Componenta inițiala a planului de selecție, stabilește și un calendar al acestei proceduri. Potrivit acestuia, toată luna decembrie 2025 este ocupată cu procedura de selecție, așa că sărbătorile de iarnă vor fi petrecute cu o procedură în reluare, pentru că au mai fost organizate, dar fără rezultat.
Procedura „la vedere” ar trebui să înceapă pe 6 noiembrie, când se preconizează să se publice anunțul privind recrutarea directorului general. Potrivit legislației, este nevoie de 30 de zile pentru depunerea dosarelor de candidatură, așa că, de Moș Nicolae, se termină cu depunerea lor. Pe 10 decembrie, se face analiza dosarelor depuse, pe 11 se cer lămuriri, dacă este cazul, iar pe 12 de întocmește lista lungă, cu dosarele care respectă toate condițiile. Cu trei zile înainte de Crăciun, Comisia de selecție asistată de expertul independent sunt puși pe treabă: analizează documentația, alocă punctajul și cer și lămuriri dacă este nevoie. Într-un final, mai întocmesc și lista scurtă, cu cei care vor merge în etapa a doua a procedurii, cea a interviului.
Calendarul procedurii din 2025 se oprește și repornește în 2026, abia pe 12 ianuarie. Până la ora 16.00 din 12 ianuarie, candidații selectați pentru lista scurtă trebuie să depună Declarația de intenție. Comisia de selecție muncește și, în aceeași zi, analizează declarațiile de intenție și le „integrează” în evaluarea candidatului. Pe 14 ianuarie, în baza interviurilor, se face selecția finală, iar pe 15 ianuarie trimite clasamentul Consiliului de Administrație, care are la dispoziție 8 zile, cu tot cu weekend, ca să numească noul director general. Oficial, mai mult nu se poate întinde procedura de selecție pentru că expiră provizoratul actualului director general. Numai că Romsilva a funcționat anul acesta și fără Consiliu de Administrație, și fără director general, adică fără niciun șef. Deci, orice se poate.
Trasparență uitată
În această procedură de selecție, partea de transparență este aproape abandonată, comparativ cu „festivalul” organizat de Ministerul Mediului atunci când a fost vorba de alegerea unui director provizoriu. A organizat chiar și o dezbatere publică.
Și această procedură de selecție, pe partea de transparență, este dominată de GDPR, ce se referă la protecția datelor cu caracter personal. Modul tranșant în care autoritățile de orice fel, inclusiv Ministerul Mediului, refuză orice fel de măsuri care să permită o oarecare transparență a procedurii generează îndoială. Printre documentele cerute în procedurile de selecție se află, de regulă, un formular prin care candidații își dau acordul ca datele lor cu caracter personal să fie folosite de expertul independent.
Acum, când este vorba de un mandat de 4 ani, singura măsură de transparență păstrată este cea referitoare la publicarea interviurilor candidaților, bineînțeles, după ce este numit câștigătorul selecției. Interesant este faptul că măsura este însoțită de acceptul candidaților. Deci, există metode legale prin care informații legate de candidați, numele și CV-ul lor, să fie date publicității. FOCUS ENERGETIC a militat tot timpul pentru desecretizarea selecțiilor, tocmai prin solicitarea acceptului din partea candidaților, ca legislația privind protecția datelor să fie respectată în litera ei. Pentru că este vorba de oameni care urmează să gestioneze publice și care, dacă acced în funcțiile vizate, vor fi obligate să-și publice
