Producătorul de gaze Romgaz a participat la procesul de rezervare a capacităţii conductei care transportă gaze naturale din România în Ucraina, spune Vasile Ciolpan, director în cadrul producătorului naţional de gaze Romgaz.
Pe data de 18 mai, Ukrtransgaz, operatorul reţelei de gazoducte din Ucraina, a informat că un număr de 11 companii şi-au exprimat interesul pentru a transporta gaze naturale din România în Ucraina prin conducta Trans-Balkan, potrivit Interfax.”11 companii de top din Europa şi Ucraina şi-au exprimat interesul în transportul de gaze naturale din România în Ucraina pentru o capacitate totală de până la 10 miliarde metri cubi pe an, adică de două ori mai mult decât capacitatea conductei”, a informat Ukrtransgaz.
Compania ucraineană subliniază că va fi posibil transportul de gaze via conducta Trans-Balkan în 2020, când expiră actualul contract pentru tranzitul gazelor naturale încheiat cu grupul rus Gazprom.
Conducta Trans-Balkan este o sursă alternativă promiţătoare pentru livrarea de gaze naturale în Ucraina, ţinând cont de lansarea gazoductului TANAP, a terminalelor de gaze lichefiate din Grecia şi Turcia, precum şi a perspectivelor privind creşterea producţiei de gaze naturale în platoul românesc al Mării Negre.
”Planul de dezvoltare pe 10 ani al companiei SNTGN Transgaz SA include un proiect de conectare a sistemului naţional de transport al gazelor naturale din România cu zăcămintele de gaze offshore româneşti şi conducta Transit-1 (una dintre cele trei conducte care formează sistemul Trans-Balkan). De asemenea, operatorii sistemelor de transport al gazelor naturale din România şi Ucraina au aprobat reconstrucţia staţiei de măsurare Isaccea-1, care va îmbunătăţi acurateţea măsurării gazelor şi va permite posibilitatea livrărilor în ambele direcţii”, subliniază Ukrtransgaz.
În următoarea etapă, Ukrtransgaz va stabili parametrii tehnici şi intenţionează să organizeze o procedură fermă de alocare de capacitate (Open Season). Noi capacităţi pentru această direcţie vor fi puse la dispoziţia participanţilor de pe piaţă începând cu 2020.
O nouă centrală la Deva
La mijlocul lunii aprilie, Doru Vişan, secretar de stat în Ministerul Energiei, declarat că România ar putea folosi o parte din gazele din Marea Neagră pentru a produce electricitate într-o nouă centrală la Deva, zonă pe unde va trece şi viitoarea conductă BRUA.
La Deva există deja o termocentrală unde se utilizează huilă extrasă din Valea Jiului.
Vişan a argumentat că există un dezechilibru de producţie a energiei între partea de nord şi cea de sud a ţării.
„Pe lângă capacitatea de la Iernut (centrală pe care o construieşte Romgaz – n.r.), va trebui să păstrăm unul-două grupuri pe cărbune la Deva, în funcţie de constrângerile de mediu, dar, foarte important, să dezvoltăm o investiţie nouă acolo, un ciclu mixt, similar cu cel de la Iernut, pe gaze, în contexul derulării proiectului BRUA, care va trece prin acea zonă. Folosirea gazelor din Marea Neagră trebuie să o asigurăm şi în aceste capacităţi”, a mai spus Vişan.
El a dat asigurări că Ministerul Energiei va finaliza noua strategie energetică a României până la sfârşitul acestui an.
El a mai spus că aceste proiecte pot atrage înapoi în ţară specialiştii români plecaţi peste hotare în industria petrolului offshore.
Totodată, întrebat dacă există firme româneşti care să deţină utilajele de care au nevoie petroliştii din Marea Neagră, care să foreze la mare adâncime, el a răspuns negativ.
„La momentul actual, nu. Mare adâncime înseamnă peste 150 de metri de apă. Nu avem instalaţiile capabile să ajungă la această adâncime. Singurele instalaţii care sunt actualmente în posesia unei companii româneşti, Grup Servicii Petroliere, sunt instalaţii care sunt platforme jack-up (stau pe fundul mării pe piloni – n.r.), care pot fi folosite la o adâncime maximă a apei de 100 de metri. Deci ce este mai departe, din păcate, nu avem”, a arătat oficialul ACROPO.
Însă dezvoltarea acestui sector poate determina companiile româneşti să achiziţioneze pe viitor astfel de utilaje, a completat el: „Dacă va începe această zonă să se dezvolte, aşa cum se preconizează, de la anul, pot apărea una-două companii româneşti care să investească în cumpărarea de platforme semi-submersibile sau nave de foraj”.
Anterior, în aceeaşi conferinţă, Gheorghe a anunţat că Legea privind derularea operaţiunilor petroliere pe mare (offshore) va fi discutată marţi în plenul Camerei Deputaţilor.
„Mult discutata lege offshore este pe cale de a ajunge în plen. Am primit asigurări că mâine (marţi – n.r.) legea va ajunge în plen, deci este ultima reducă în calea investitorilor. S-a muncit mult, şi eu am făcut şi eu parte din comisiile interministeriale. S-a ajuns la un acord de principiu şi, din punctul nostru de vedere, al autorităţile statului, totul este în regulă”, a afirmat Constantin, în cadrul evenimentului organizat de revista Capital.
El a mai spus că foarte importantă este derularea operaţiunilor petroliere offshore în deplin acord cu normele de securitate, pentru a nu se repeta tragedia din Golful Mexic, mai ales având în vedere că Marea Neagră este una închisă, iar orice scurgere de hidrocarburi poate avea consecinţe dezastruoase.
Investitorii care deţin licenţe de explorare şi producţie din Marea Neagră aşteaptă cu nerăbdare apariţia legii în baza căreia îşi vor putea derula activitatea şi au existat temeri că actul normativ nu va fi votat până la finalul acestei sesiuni parlamentare.
Proiectul se află pe ordinea de zi de luni a Comisiei de industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, pentru raportul final.
În februarie, Sorin Gal, director general în cadrul Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale (ANRM), anunţa că rezervele de gaze din Marea Neagră se ridică la 200 de miliarde de metri cubi în perimetrele unde au fost efectuate foraje, ceea ce ar însemna ca producţia totală a ţării să se dubleze timp de 20 de ani.
„Când vor funcţiona la maximum, vor fi 9-10 miliarde de metri cubi de gaze pe an care vor veni din Marea Neagră, timp de 20 de ani, care vor aduce statului român redevenţe de 2,8 miliarde de euro în 20 de ani. (…) Există circa 200 de miliarde de metri cubi rezerve în Marea Neagră doar pe ceea ce s-a săpat, adică perimetrele deţinute de Lukoil, ExxonMobil şi OMV Petrom, respectiv Black Sea Oil and Gas”, a spus oficialul ANRM.
Astfel că, în 2025, România va produce în total aproximativ 20 de miliarde de metri cubi de gaze, dacă vor fi dezvoltate toate proiectele din Marea Neagră. În prezent, în România se extrag circa 11 miliarde de metri cubi de gaze pe an, iar consumul naţional este tot în jurul acestei valori.
El a arătat că ExxonMobil şi OMV Petrom au investit până acum în perimetrul Neptun circa 2 miliarde de dolari, Lukoil – peste 500 de milioane de dolari în perimetrul Trident, iar Black Sea Oil and Gas – 200 de milioane de dolari în perimetrele Midia şi Pelican.
