Populaţia României ar putea ajunge la 14,367 milioane de persoane în 2080, de la 19,036 milioane în 2025, ceea ce ar însemna o reducere cu 4,669 milioane de persoane (diminuare cu 17,9%), adică aproape un sfert din populaţie.Acesta este cel mai probabil scenariu, ce apare în noua publicație a Intitutului Național de Statistică (INS), ”Proiectarea populației active a României la orizontul anului 2080”. Proiecția populației rezidente a fost elaborată în trei variante și toate scenariile arată o scădere a populației, însă dimensiunea declinului diferă semnificativ. Astfel, varianta constantă („varianta reper”) arată că populația României ar scădea de la 19,036 milioane în 2025 la 14,367 milioane persoane în 2080. Varianta optimistă arată că, într-un scenariu favorabil, diminuarea populației s-ar reduce doar cu 1,923 milioane persoane, adică circa 10,1% din populația actuală.
Noua publicație a Institutului Național de Statistică este un volum coordonat de Silviu Vîrva, vicepreședintele INS, și realizat împreună cu autorii: Silvia Pisică, Lavinia-Elena Bălteanu, Ruxandra Moldoveanu și Maria Streche. Lucrarea privind proiecțiile demografice în orizontul anului 2080 prezintă proiecții demografice esențiale pentru fundamentarea politicilor publice și a strategiilor economice și sociale. Aceste analize permit anticiparea schimbărilor din structura populației și adaptarea resurselor la nevoile viitoare ale societății.
”Trăim o perioadă în care schimbările demografice, precum transformările structurii populației, evoluțiile fertilității, mortalității și migrației sunt dificil de anticipat. Cu toate acestea, o nouă publicație realizată de specialiști ai Institutului Național de Statistică reușește să ofere o imagine riguroasă asupra evoluției populației României până în anul 2080, cu accent pe populația activă și implicațiile acesteia pentru viitorul socio-economic al țării”, spune vicepreședintele INS, Silviu Vîrva.
Proiecția populației rezidente a fost elaborată în trei variante:
- Varianta constantă – „varianta reper”: Păstrează neschimbate nivelurile fertilității, speranței de viață și migrației nete înregistrate în anul 2024 pentru fiecare județ. Această variantă permite compararea rezultatelor și evaluarea evoluțiilor în absența schimbărilor demografice majore.
- Varianta medie – evoluția considerată cea mai probabilă: Bazată pe tendințele recente ale principalelor componente demografice, este, de regulă, considerată cea mai plauzibilă evoluție a populației în contextul socio-economic actual.
- Varianta optimistă – scenariul favorabil: Are la bază ipoteze îmbunătățite privind fertilitatea și speranța de viață și evidențiază nivelul maxim ce ar putea fi atins în condiții demografice pozitive.
Datele utilizate în realizarea proiecțiilor
Pentru elaborarea acestor scenarii au fost folosite cele mai recente date demografice disponibile:
- populația rezidentă la 1 ianuarie 2025, pe județe, vârste și sexe;
- ratele totale de fertilitate și structura născuților-vii pe vârstele mamelor (2024);
- speranța de viață la naștere în anul 2024, pe sexe și județe;
- soldul migrației interne (2024), pe grupe de vârstă și sexe;
- soldul migrației internaționale (2024), diferența dintre imigranți și emigranți, pe vârste, sexe și județe, date prezentate de Silviu Vîrva, coordonatorul Volumului „Proiectarea populaţiei active a romȃniei la orizontul anului 2080”.
Cum va arăta demografic România în 2080?
La 1 ianuarie 2025, populaţia rezidentă a României înregistrată a fost de 19,036 milioane locuitori, potrivit datelor provizorii.
Silviu Vîrva susține faptul că toate scenariile arată o scădere a populației, însă dimensiunea declinului diferă semnificativ, conform celor trei variante.
- Varianta constantă
Populația României ar scădea de la 19,036 milioane (2025) la 14,367 milioane (2080), o reducere de 4,669 milioane persoane, adică aproape un sfert din populație.
”Varianta constantă (cu fertilitate și mortalitate constante la nivelul anului 2024), la nivel național estimează o scadere drastică, de la 19.036.000 persoane în anul 2025 la 14.367.000 persoane în anul 2080, ceea ce înseamnă o scădere cu aproape un sfert (-4.669.000 persoane). În profil teritorial, populaţia rezidentă se va reduce în toate regiunile ţării. Până în anul 2080 diminuarea mai accentuată a populaţiei va proveni preponderent din regiunile Sud-Muntenia (cu aproximativ 949.000 locuitori) şi Sud-Est (cu aproape 920.000 locuitori). Diminuări ale populaţiei de peste 500.000 persoane se vor mai înregistra în regiunile Sud-Vest Oltenia şi Nord-Est”, se arată în lucrarea INS.
Populaţia în vârstă de muncă se va reduce odată cu populaţia totală, ajungând de la 64,1% în anul 2025 la 61,7% în anul 2080. Cea mai mică valoare a ponderii populaţiei în vârstă de muncă în populaţia rezidentă se va înregistra în regiunea Sud-Vest Oltenia (60,1%), iar cea mai mare în regiunea Vest (62,5%).
Ponderea populaţie vârstnice ar urma să crească de la 20,3% în 2025 la 25,7% în anul 2080, cu o valoare maximă în regiunea Sud – Vest Oltenia (29,1%) şi minimă în regiunile Nord-Est şi Centru (ambele cu 23,9%).
Ponderea copiilor sub 15 ani ar ajunge la 12,6% din populaţie, cu valori între 10,6% (regiunea Bucureşti-Ilfov) şi 14,4% (regiunea Nord-Est). Raportul de dependenţă demografică ar creşte de la 56,1% în anul 2025 la 62,1%. Cea mai mare valoare a acestui indicator ar urma să fie în regiunea Sud-Vest Oltenia (66,4%), iar cea mai mică în regiunea Vest (60,1%).
- Varianta medie (cea mai plauzibilă)
În condițiile unei creșteri ușoare a fertilității și unei îmbunătățiri a speranței de viață, scăderea populației ar fi de 3,403 milioane persoane, echivalentul unei diminuări de 17,9% față de anul 2025.
Analiza regională evidențiază diferențe semnificative între regiunile de dezvoltare, în ceea ce privește amploarea declinului. Cele mai pronunțate scăderi se vor înregistra în regiunile din sudul țării: Sud-Vest Oltenia (–36,5%), Sud-Est (–34%) și Sud-Muntenia (–27,5%). În contrast, regiunile Centru (–5,5%), București–Ilfov (–6%) și Nord-Vest (–9%) se vor confrunta cu scăderi mult mai reduse.
Cu toate că reducerea populației rezidente va fi mai puțin abruptă decât în cazul variantei constante, persoanele în vârstă de muncă vor avea în anul 2080 o pondere de doar 60,4%, mai redusă cu 3,7 puncte procentuale decât în 2025 și cu 1,3 puncte procentuale decât în varianta constantă.
Raportul de dependență demografică va fi în anul 2080 de 65,51%. În profil regional, acest indicator va lua valori între 70,4% în regiunea Sud-Vest Oltenia și 63,6% în regiunea Vest.
- Varianta optimistă
Într-un scenariu favorabil, diminuarea populației s-ar reduce doar cu 1,923 milioane persoane, adică circa 10,1% din populația actuală.
Chiar și în acestă variantă de proiectare, în regiunile sudice, populația ar urma să se reducă semnificativ (-30,2% – regiunea Sud-Vest Oltenia, -27,2% regiunea Sud-Est și -20,8% regiunea Sud Muntenia). Pentru regiuni mai dezvoltate însă, populația ar urma să crească (București-Ilfov + 1,4% și Centru +5,8%). Raportul de dependență demografică indică însă o structură dezechilibrată pe grupe de vârstă, acest indicator fiind estimat la 77,5% – la nivel național cu valoarea minimă în regiunea Nord-Vest (75,5%) și cu valoarea maximă în regiunea Sud-Vest Oltenia (83,3%).
Indiferent de scenariul analizat, populația României va continua să scadă până în 2080, iar amploarea declinului variază între o zecime și un sfert din populația actuală, conform vicepreședintelui INS.
”Acest volum este unic prin faptul că oferă o perspectivă scenografică asupra demografiei țării pe termen lung, construită pe baza unei metodologii riguroase și a unei analize aprofundate a datelor colectate și prelucrate de INS. Prin această viziune orientată spre viitor, putem anticipa și gestiona mai eficient schimbările sociale care influențează demografia, precum îmbătrânirea populației, emigrația și evoluția sporului natural”, a declarat vicepreședintele INS, Silviu Vîrva.
Proiectarea populaţiei active şi ocupate
În perioada de proiectare, populația activă a României va înregistra o tendință descendentă în toate cele trei scenarii de proiecție. La nivel național, numărul persoanelor active scade de la aproximativ 8.304.000 persoane în 2024 la între 6.027.000 și 6.535.000 persoane în 2080, ceea ce corespunde unei reduceri între 21,3% și 27,4%, în funcție de variantă, arată lucrarea INS.
Ritmul declinului este mai lent în scenariul optimist, care presupune o evoluție favorabilă a natalității și a mortalității, menținând un nivel ușor superior al forței de muncă față de celelalte scenarii. Analiza regională evidențiază diferențe importante: regiunile Sud-Vest Oltenia și Sud-Est înregistrează cele mai accentuate scăderi, de peste 40%, în timp ce București-Ilfov, Nord-Est și Centru prezintă o dinamică mai echilibrată, cu diminuări moderate.
Până la orizontul anului 2080, se conturează o accentuare a disparităților regionale, pe fondul menținerii concentrării populației active în regiunile mai dezvoltate economic și al declinului persistent în cele sudice și vestice ale țării.
Similar evoluției populației active, populația ocupată urmează să scadă la nivel național de la 7.853.000 persoane în 2024 la valori cuprinse între 5.722.000 (varianta constantă) și 6.196.000 (varianta optimistă) în anul 2080. Diminuarea este semnificativă, între –21,1% și –27,1%, în funcție de scenariul de proiecție. Declinul cel mai accentuat se va înregistra în regiunile Sud-Vest Oltenia (–40,6% până la –45,1%) și Sud-Est (–35,1% până la –40,6%), care pierd o parte importantă din forța de muncă ocupată. În regiunile Sud-Muntenia și București-Ilfov, reducerea este moderată (între –18,9% și –35,9%), iar regiunile Nord-Vest, Centru și Nord-Est vor înregistra scăderi mai temperate, între –6,1% și –19,7%, în funcție de scenariu.
Raportul de dependență economică exprimat prin numărul persoanelor neocupate (inactive sau în şomaj) ce revin la 1.000 persoane ocupate, ar urma să crească de la 1.413‰ – valoare înregistrată în anul 2024 la valori cuprinse între 1.511‰ în varianta constantă și 1.762‰ în varianta optimistă. Scenariul optimist atenuează declinul în toate regiunile, sugerând că o evoluție mai favorabilă a pieței muncii, a natalității și a mortalității ar putea menține un nivel mai ridicat al ocupării. Totuși, chiar și în această variantă, tendința generală rămâne una de reducere progresivă a populației ocupate, ceea ce indică necesitatea unor politici active de stimulare a participării pe piața muncii și de atragere a forței de muncă în regiunile cu declin pronunțat.
Populaţia rezidentă a României înregistrată la data de 1 ianuarie 2025 a fost de 19.036.000 locuitori (date provizorii). Valorile negative ale sporului natural, conjugate cu cele ale soldului migraţiei internaționale, au făcut ca populaţia rezidentă să se afle pe un trend descendent până la 1 ianuarie 2023. Ulterior, pentru doi ani, a avut loc o ușoară revigorare a acesteia, pentru ca la 1 ianuarie 2025 să înregistreze o nouă scădere, în acest an soldul migrației neputând compensa sporul natural negativ, ca în cei doi ani precedenți. Distribuţia populaţiei rezidente pe grupe de vârstă arată că, între anii 2015 şi 2025, ponderea populaţiei tinere de 0-14 ani a crescut de la 15,5% (2015) la 15,6% (2025), în paralel cu creşterea ponderii persoanelor vârstnice de 65 ani şi peste, de la 17% (2015) la 20,3% (2025). Ponderea populaţiei adulte (15-64 ani) a scăzut de la 67,5% (2015) la 64,1% (2025) din populaţia rezidentă.
Numărul născuţilor-vii cu reşedinţa obişnuită în România, înregistrat în anul 2024, a fost de 142.600 copii, iar rata natalităţii a fost de 7,5 născuţi-vii la 1.000 de locuitori.
Speranţa de viaţă la naştere înregistrată în anul 2024 a fost de 77,08 ani (73,48 ani pentru bărbaţi şi 80,70 ani pentru femei).
Migraţia internaţională a contribuit substanţial la diminuarea numărului populaţiei, în special începând cu anul 2007, după aderarea României la Uniunea Europeană. După intrarea ţării noastre în UE, în anul 2007, s-a înregistrat un maxim al fluxului de emigranţi, respectiv 544.100 persoane, de aproape trei ori mai mult decât în anul precedent, fapt justificat de libera circulație a persoanelor și de dreptul liber la muncă în spațiul comunitar european. În anii care au urmat, numărul persoanelor care au emigrat din România a scăzut, minimul înregistrându-se în anul 2013 (162.000 persoane). Un alt vârf de emigrare s-a înregistrat la zece ani de la aderare, în anul 2017 (242.200 persoane), dar nu la nivelul celui din 2007. Anul 2023 a înregistrat un flux de emigrare de 239.200 persoane, reprezentând o creștere cu mai bine de o treime față de acum 10 ani, pentru ca în anul 2024, acesta să scadă ușor ajungând la 229.200 persoane (date provizorii).
