Gazprom a invitat oficial România în proiectul gazoductului South Stream şi a propus autorităţilor române să colaboreze cu Romgaz Mediaş în domeniul explorării şi dezvoltării de zăcăminte de gaze în afara ţării, inclusiv în Federaţia Rusă, a declarat ministrul Economiei, Adriean Videanu. „Vicepreşedintele Gazprom Alexandr Medvedev mi-a înmânat invitaţia să participăm la South Stream, pe care au dat-o şi Transgaz. Vom analiza cu interes această iniţiativă. România va analiza cu interes orice iniţiativă care contribuie la securitatea energetică a României şi a UE. Suntem preocupaţi de iniţiativele care pot avea un impact pozitiv în plan regional. Am pus la dispoziţia Gazprom toate datele solicitate, astfel încât partea rusă să-şi poată finaliza studiile”, a declara ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Adriean Videanu, într-o conferinţă de presă.
Conform acestuia, Gazprom mai are nevoie de câteva informaţii privind solul maritim în zona exclusivă economică a României. Ceea ce presupune că pe Gazprom îl interesează ca gazele care pleacă din Rusia printr-o conductă prin Marea Neagră, să ajungă la ţărmul românesc, iar de aici, prin altă conductă (South Stream) să ajungă în Serbia, Ungaria, Austria. De remarcat, aceleaşi date le-au solicitat şi bulgarilor, ceea ce presupune că, dacă South Stream va ajunge pe malul bulgăresc al Mării Negre, va continua prin Serbia, Ungaria şi Austria. Astfel, “bătălia” se va da între Sofia şi Bucureşti, pentru tariful de tranzit (deloc de neglijat) pe care îl va încasa ţara prin care va trece gazoductul. România este, însă, ultimul venit în South Stream, un proiect ce prevede aprovizionarea Europei cu gaz rusesc, o contrapondere a proiectului Nabucco, susţinut de Uniunea Europeană şi Statele Unite, ce ar urma să aprovizioneze Europa cu gaz din zona Mării Caspice, pentru a asigura “Bătrânului Continent” surse alternative la gazele ruseşti. Până acum, toate variantele de traseu ale gazoductului South Stream ocoleau România. Bulgarii, însă, au refuzat să cedeze Gazprom proprietatea asupra conductei pe teritoriul lor, motivând că nu au voie prin Constituţie. Întâmplător sau nu, atunci au apărut primele zvonuri dinspre Rusia că România ar putea fi implicată în South Stream. Cert este un singur lucru: cel mai scurt şi, în consecinţă, cel mai ieftin traseu pentru South Stream trece prin România. Astfel că, dacă pe ruşi îi va interesa numai aspectul economic, gazoductul South Stream nu are cum să ocolească România!
Oricum, ruşii vor să facă un studiu de fezabilitate pentru varianta de traseu prin România, pentru care va trebui semnată o scrisoare de intenţie. Dacă acest studiu va releva că traseul prin ţara noastră este optim economic, se va semna şi un Acord Interguvernamental între executivele de la Moscova şi Bucureşti şi ar putea demara construcţia gazoductului.
„Legat de South Stream, partea rusă a manifestat disponibilitatea de a discuta, ştiind că Nabucco este prioritatea noastră. Ne-au asigurat că South Stream nu este sub nicio formă concurent al Nabucco, ci complementar. În luna martie va veni o delegaţie de tehnicieni ai Gazprom la Bucureşti, să definitivăm discuţiile. Asta creează premisele unei colaborări de lungă durată (…) În funcţie de datele noi pe care le vom obţine, ne vom pronunţa”, a continuat ministrul.
Dilema contractelor de import
De asemenea, Gazprom este interesat să colaboreze cu productorul român de gaze deţinut de stat Romgaz în zona explorării de zăcăminte de gaze în afara ţării, inclusiv în Rusia. O altă ţară unde Romgaz şi Gazprom ar putea colabora în explorarea de zăcăminte este Irak. „Unul dintre subiectele discutate a fost colaborarea Gazprom cu Romgaz în explorarea de zăcăminte de gaze în afara graniţelor României, răspunsul fiind pozitiv”, a spus ministrul Economiei.
De asemenea, delegaţia Gazprom, care a avut marţi, la Bucureşti o întâlnire cu Videanu, a abordat şi problemele privind importul direct de gaze ruseşti, precum şi construcţia unor depozite de gaze pe teritoriul României.
„La solicitarea de a importa direct gaze din Rusia, au fost disponibili să începem negocierile, după ce expiră acordurile cu Imex Oil şi WIEE, în 2012, să avem o relaţie directă, atât ca preţ, cât şi ca volume”, a adăugat sursa citată.
De remarcat, pentru a aduce gaze ruseşti în România există mai multe contracte. Pe de o parte, Gazprom a semnat cu WIEE, un joint venture Gazprom – Wintershall (companie deţinută 100% de concernul german BASF), până în 2030, un contract pentru aducerea gazelor ruseşti în România. De asemenea, Gazprom a semnat şi cu Conef şi Imex, o altă companie mixtă Gazprom – Conef (deţinută de miliardul rus Vitaly Machitsky, care mai deţine în România şi Grupul Alro), înregistrată în Cipru, un alt contract pentru a aduce gaze ruseşti în România, până în 2025. Astfel, aceste firme pot cumpăra minim 3 şi maxim 5 miliarde de metri cubi de gaze din Rusia, pe care să le revândă în România. Pe baza acestor contracte, WIEE a semnat cu E.On Gaz Romania (fostă Distrigaz Nord) şi Gaz de France Suez Energz România (fostă Distrigaz Sud) contracte pentru importul de gaze ruseşti până în 2030, respectiv 2012. La rândul său, Imex a semnat cu Romgaz, până în 2012, contracte de import gaze. De remarcat, în 2012 expiră contractele între intermediari şi companiile din România. Totuşi, este un pas extrem de important acela că Gazprom a fost de acord ca, în condiţiile în care necesarul de gaze va creşte în România, importul suplimentar de gaze să nu se mai facă prin intermediari, ci prin contracte directe Gazprom – Romgaz.
Depozite – tampon de gaze
Un alt subiect al discuţiilor a fost colaborarea celor două companii în construcţia de depozite subterane de înmagazinare a gazelor în România, cu o potenţială capacitate totală de 2-6 miliarde metri cubi. „De exemplu, depozitul de la Mărgineni ar putea avea între 200 milioane şi două miliarde metri cubi. Avem 9-10 zăcăminte depletate pe care le evaluăm, iar până la începutul lunii martie sper să avem toate datele care să facă obiectul unei decizii în vederea demarării colaborării între Romgaz şi Gazprom. Cumulat, depozitele pe care am putea să le construim au o capacitate între 2-6 miliarde metri cubi”, a afirmat Videanu. Ministrul a precizat că parteneriatul dintre Romgaz şi Gazprom pe înmagazinare va continua, chiar dacă România nu va face parte din South Stream. Practic, aceste depozite – tampon de gaze vor folosi tuturor conductelor care vor tranzita România.
Totodată, partea română a insistat pe colaborarea cu Gazprom în investiţii în producţia de energie pe gaze, răspunsul părţii ruse fiind unul pozitiv. Un alt subiect de discuţie a fost începerea, în luna martie, a tratativelor pentru un nou acord de tranzit al gazelor spre regiunea Balcanică, având în vedere că în 2011 expiră unul dintre contracte.
„Toate discuţiile sunt în progres, legat de obiectivele comune pe care ni le-am stabilit cu Gazprom. Este o relaţie de încredere”, a mai spus ministrul Videanu.
