Produsul intern brut al României a crescut în primele nouă luni din acest an cu 7%, iar în trimestrul 3 din 2017, raportat la acelaşi trimestru al anului trecut, avansul a fost de 8,8%, potrivit estimărilor „semnal” ale Institutului Naţional de Statistică (INS). Este, practic, cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană (UE). Dar, nu este o bucurie: BNR avertizează că această creştere economică se bazează pe consumul populaţiei, nu pe investiţii, iar anul viitor “ne paşte” o temperare mai pronunţată a avansului economiei.
„Produsul intern brut în trimestrul trei 2017 a fost, în termeni reali, mai mare cu 2,6%. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2016, produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 8,8% pe seria brută şi cu 8,6% pe seria ajustată sezonier. În perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2017, produsul intern brut a crescut, comparativ cu perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2016, cu 7% pe seria brută şi cu 6,9% pe seria ajustată sezonier”, se arată într-un comunicat al INS.
Institutul Naţional de Statistică a revizuit în creştere la 2%, de la 1,7% datele referitoare la avansul PIB în trimestrul doi faţă de trimestrul precedent.
„Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul III 2017 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul II 2017 (…). Astfel: rezultatele trimestrului I 2017, comparativ cu trimestrul IV 2016, au fost revizuite de la 101,8% la 102,0%; rezultatele trimestrului II 2017, comparativ cu trimestrul I 2017, au fost revizuite de la 101,7% la 102,0%”, se precizează în comunicatul INS.
La începutul acestei luni, Comisia Naţională de Prognoză a revizuit, în sus, estimările privind creşterea economică a României în 2017, la 6,1%, de la 5,6% cât preconizase anterior în prognoza de toamnă. De asemenea, şi Comisia Europeană (CE) a revizuit în creştere estimările referitoare la creşterea economiei şi a deficitului României în 2017 şi 2018, avertizând, totodată, că incertitudinile cu privire la politicile guvernamentale ar putea afecta creşterea economică.
Conform previziunilor economice de toamnă publicate în data de 9 noiembrie de Executivul comunitar, economia românească ar urma să înregistreze un avans de 5,7% în 2017, în creştere semnificativă faţă de estimările cuprinse în previziunile din primăvară care indicau un avans al PIB de 4,3%.
Prognoza publicată de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), la începutul acestui luni, arată că economia României ar urma să înregistreze în 2017 o creştere de 5,3%, urmând ca în 2018 avansul economic să se reducă uşor, la 4,2%. Comparativ cu precedentele prognoze din luna mai, BERD şi-a îmbunătăţit estimările privind evoluţia economiei româneşti cu 1,3 puncte procentuale pentru acest an, de la 4% până la 5,3%, şi cu 0,7 puncte procentuale pentru anul următor, de la 3,5% până la 4,2%.
În luna octombrie, şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în creştere, de la 4,2% la 5,5%, estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an, potrivit raportului „World Economic Outlook”, publicat de instituţia financiară internaţională. De asemenea, FMI şi-a îmbunătăţit şi prognoza privind ritmul de creştere înregistrat de economia României în 2018, până la 4,4%, faţă de avansul de 3,4% preconizat în aprilie. Conform documentului, România şi Islanda vor consemna în acest an cea mai mare creştere economică din Europa, de 5,5%.
Cea mai mare creştere din UE
România a înregistrat în trimestrul al treilea al acestui an cel mai semnificativ avans al Produsului Intern Brut (PIB) dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, de 8,6% comparativ cu perioada similară din 2016, conform datelor preliminare publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
Potrivit Eurostat, PIB-ul zonei euro şi cel al Uniunii Europene au crescut în ritm anual cu 2,5%, comparativ cu perioada similară din 2016. Cele mai mari creşteri din UE în perioada iulie-septembrie 2017 s-au înregistrat în România (8,6%), Letonia (6,2%), Cehia şi Polonia (ambele cu 5%). Nu s-au raportat scăderi ale PIB-ului în UE în trimestrul trei din 2017 comparativ cu perioada similară din 2016.
De asemenea, în trimestrul trei din 2017 comparativ cu precedentele trei luni, PIB-ul zonei euro şi cel al Uniunii Europene au urcat cu 0,6%, după un avans de 0,7% în perioada aprilie-iunie 2017.
Cele mai mari creşteri trimestriale din UE în perioada iulie-septembrie 2017 s-au înregistrat în România (2,6%), Letonia (1,5%) Polonia şi Finlanda (ambele cu 1,1%). Singurul declin s-a înregistrat în Danemarca, minus 0,3%.
Avertizări de la BNR
Creşterea economică este aşteptată să consemneze în 2017 o accelerare sensibil mai puternică decât cea anticipată anterior, urmată de o temperare mai pronunţată în 2018 şi o încetinire modestă în 2019, reiese din minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie (CA) al Băncii Naţionale a României (BNR) din 7 noiembrie 2017.
„În discuţiile privind pattern-ul probabil al excedentului de cerere agregată, membrii Consiliului au remarcat că avansul economic este aşteptat să consemneze în 2017 o accelerare sensibil mai puternică decât cea anticipată anterior, urmată de o temperare mai pronunţată în 2018 şi o încetinire modestă în 2019, dinamica ei prognozată rămânând deasupra ritmului PIB potenţial în 2018, dar coborând apoi la o valoare uşor inferioară. S-a arătat că perspectiva are ca suport probabila prelungire până în 2018 a caracterului expansionist al politicii fiscale şi a celei de venituri, dar în atenuare graduală faţă de 2016; ea presupune şi diminuarea progresivă a gradului de relaxare a condiţiilor monetare faţă de anul 2017, dar şi îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene şi o expansiune economică relativ mai robustă pe termen scurt în zona euro/UE şi pe plan global”, se spune în minută.
Potrivit documentului, în evaluarea membrilor Consiliului, consumul gospodăriilor populaţiei îşi va mări, probabil, mai mult contribuţia la creşterea economică din intervalul 2017-2018, în timp ce rolul formării brute de capital fix ar putea rămâne modest, dar în relativă creştere în raport cu precedenta evaluare. Unii membri ai Consiliului şi-au reiterat preocuparea legată de acest tipar de creştere şi au argumentat nevoia redresării investiţiilor, condiţionată, însă, de absorbţia fondurilor europene şi realizarea investiţiilor publice, de situaţia profiturilor companiilor, precum şi de calitatea infrastructurii şi disponibilitatea forţei de muncă calificate; deosebit de importantă este şi încrederea investitorilor, dependentă inclusiv de evoluţia fundamentelor şi de predictibilitatea cadrului legislativ.
„În urma analizei, numeroşi membri ai Consiliului au apreciat că actualul context reclamă continuarea ajustării conduitei politicii monetare printr-o reacţie suplimentară celei de îngustare până la amplitudinea standard de 1 punct procentual a coridorului ratelor dobânzilor facilităţilor permanente. Dintre opţiunile evaluate s-a considerat că, în contextul dat, cea mai potrivită ar fi o schimbare a manierei de gestionare a lichidităţii din sistemul bancar de către BNR, de natură să consolideze influenţa şi relevanţa ratei dobânzii de politică monetară şi rolul său de semnal, implicit transmisia impulsurilor modificării acesteia în perspectivă”, se spune în document.
Referitor la poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului au observat că, potrivit datelor statistice revizuite, creşterea economică a cunoscut în trimestrul II o accelerare mai pronunţată în termeni anuali decât cea comunicată iniţial, respectiv de 6,1%, de la 5,7% în trimestrul anterior, şi doar o încetinire marginală în termeni trimestriali, semnalizând o deschidere mai mare a gap-ului pozitiv al PIB în acest interval. Sporul de ritm al creşterii a fost generat preponderent de variaţia stocurilor şi în mică măsură de consumul privat, care şi-a consolidat însă contribuţia majoritară la dinamica anuală a PIB, precum şi de formarea brută de capital fix, în timp ce exportul net a acţionat în sens opus, aportul său redevenind negativ.
Totodată, s-a apreciat că expansiunea economică din semestrul II o va depăşi probabil ca dinamică anuală pe cea din prima parte a anului, precum şi pe cea previzionată anterior, anticipându-se o accelerare a acesteia în trimestrul III, urmată de o uşoară încetinire în trimestrul IV, de natură să conducă la o creştere relativ mai amplă a excedentului de cerere agregată.
De asemenea, în ceea ce priveşte piaţa muncii, membrii Consiliului au subliniat nivelul record atins în august, pentru a patra lună consecutiv, de efectivul salariaţilor din economie, dar şi tendinţa descendentă în accentuare a dinamicii anuale a acestuia, indicând o potenţială restrângere a spaţiului de creştere în perspectivă a gradului de ocupare şi, respectiv, o îngreunare a procesului de recrutare la nivelul firmelor. A fost semnalată şi noua scădere consemnată în septembrie de rata şomajului, la 5%.
