Acasă Stiri InterneGaze România are peste 100.000 de case fără energie, gaze sau drumuri

România are peste 100.000 de case fără energie, gaze sau drumuri

de A

gaze opriteInfrastructura de transport, cea de energie electrică și cea de gaze reprezintă un pachet minimal pentru o dezvoltare durabilă și sustenabilă la nivel național, în condițiile în care, în România, încă există peste 100.000 de gospodării care nu dețin aceste utilități, a declarat ministrul Energiei, Victor Grigorescu.

„La nivel național există o legătură între infrastructura de transport, infrastructura de transport energie și conectivitate. Cred că ne dorim cu toții să ducem în fiecare localitate un drum, să tragem un cablu electric, sau conducte de alimentare cu gaze naturale. Aceste trei elemente de infrastructură sunt un soi de pachet minimal pentru a permite o dezvoltare economică durabilă și sustenabilă”, a spus Victor Grigorescu.

Potrivit acestuia, în calea atingerii acestui obiectiv există patru provocări. „Avem nevoie să construim infrastructura de la zero în zonele în care nu există. Nu ar trebui să uităm că România are, cred eu, peste 100.000 de gospodării neelectrificate, care astăzi nu sunt conectate la rețele de gaze naturale, ca să nu mai vorbim de rețea proprie de infrastructură de transport. (…) Avem nevoie să modificăm și să modernizăm infrastructura existentă. Mă gândesc la marile aglomerări urbane, la experiența noastră în timpul iernii, dar și la zonele cu dezvoltare industrială crescută. Avem nevoie să investim sume importante pentru a adapta rețelele de transport la această nouă realitate. Trebuie să facem față unei creșteri de consum, trebuie să ne gândim și la viitor, poate facem loc autovehiculului electric, sau poate răspundem și în acest fel, modernizând infrastructura, la o potențială tranziție de la încălzirea pe bază de gaze naturale la încălzirea folosind echipamente electrice în viitor”, a subliniat ministrul Energiei.

Potrivit acestuia, în susținerea eforturilor de dezvoltare a infrastructurii sunt necesare cel puțin trei instrumente și anume resurse financiare, resurse umane și parteneriate tehnologice.

Victor Grigorescu a menționat, totodată, că și la nivelul Uniunii Europene se fac eforturi pentru interconectarea rețelelor energetice. „Infrastructura este cuvântul cheie al acestui deceniu. Cea mai aplicată abordare a acestui concept de infrastructură legată de interconectivitate și de integrare este reprezentată de eforturile la nivelul Uniunii Europene de interconectare a rețelelor de transport gaze sau energie electrică”, a mai spus ministrul Energiei.

România, jucător regional pe piața de energie în 2020

România poate deveni, până în 2020, un jucător important pe piața regională de energie, ca urmare a dezvoltării proiectului BRUA, dar și prin continuarea lucrărilor la conductele de gaze Arad-Szeged și Iași-Ungheni, a declarat, la rândul său, ministrul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, Costin Borc.

„Unul din principalele avantaje competitive pe care România le are în prezent este capacitatea de a-și gestiona resursele interne și de a deveni, datorită capacității manageriale de exploatare, un exportator de energie, un furnizor de stabilitate în regiune. În acest context, vreau să menționez unul dintre cele mai bune exemple care demonstrează că suntem pe drumul bun pentru a atinge acest obiectiv: proiectul BRUA (conducta Bulgaria, România, Ungaria, Austria) care va permite României să valorifice producția prezentă și viitoare de gaze naturale, deschizând noi oportunități pe piața europeană pentru industria energetică din România. De fapt, BRUA reprezintă o oportunitate de a prezenta un proiect pur românesc. Proiectul însuși va fi un promotor, un catalizator al dezvoltării industriale în jurul lui”, a explicat Costin Borc.

Potrivit acestuia, proiectul pune bazele unui scenariu realist în care, în anul 2020, România își va putea adjudeca rolul de jucător regional pe piața de energie.

În plus, ministrul de resort susține că România trebuie să continue lucrările la conductele Arad — Szeged și Iași-Ungheni, care îi vor permite să își consolideze poziția ca exportator pe piața gazelor.

Costin Borc a vorbit și despre resursele din Marea Neagră însă, în opinia sa, potențialul de explorare trebuie gestionat cu atenție în cazul în care se va dovedi viabil din punct de vedere economic.

„România se află într-un moment interesant. Avem în față oportunități importante pentru a ne maximiza avantajul competitiv pe care îl avem în regiune, dar trebuie să înfruntăm și provocările care vor veni. (…) Cred cu tărie că unul dintre cele mai importante principii pe care trebuie să le avem în minte, când vorbim de dezvoltare și de leadership regional, este interconectarea. Și când folosesc acest cuvânt mă refer atât la nivel național, dar și regional”, a mai spus ministrul Economiei.

El a menționat, totodată, necesitatea dezvoltării infrastructurii, atât cea de transport, cât și infrastructura IT.

Coridorul Sudic de gaze, o necesitate

Coridorul sudic de transport gaze devine o necesitate, iar acest proiect trebuie realizat fără să se pună o povară pe umerii societăţii, a declarat Petru Ion Văduva, directorul general al Transgaz.

„Consumul a scăzut în România şi există un posibil excedent în ceea ce priveşte energia. Resursele din Marea Neagră se confirmă. Nabucco, acest coridor din sudul Europei, a fost un proiect care ar trebui continuat, dar să ne gândim la următorii 10 ani şi la resursele din Marea Neagră. Se estimează că resursele de aici se vor păstra pe o perioadă de 10 ani, aşa încât Coridorul de sud devine o necesitate. Vrem să punem în aplicare acest proiect, dar trebuie să facem acest lucru în mod eficient. Trebui să facem acest proiect fără să punem o povară prea mare pe umerii societăţii. De aceea trebuie să gestionăm bine banii. Acest proiect va adăuga valoare explorărilor, resurselor, iar producătorii vor avea posibilitatea să-şi comercializeze produsele. Trebuie să devenim eficienţi, să se realizeze acest proiect de integrare în Europa şi să ne asigurăm pe termen lung că avem căile necesare de furnizare a energiei, pentru viitor”, a spus Văduva.Acesta a menţionat, de asemenea, un alt proiect derulat cu Republica Moldova, ce va permite „o transparenţă a preţurilor”.

‘Trebuie să subliniez faptul că toate conductele pentru transport ale Transgaz reprezintă 10% din total, la nivelul consumatorului final. Tarifele trebuie echilibrate şi trebuie să asigurăm consumatorul român pe o perioadă de decenii de acum încolo. Un alt proiect important este cu Moldova şi care permite o transparenţă a preţurilor. Nu trebuie numai să integrăm România, ci să-i asigurăm o securitate pe termen lung din acest punct de vedere. Dacă nu parcurgem aceşti paşi nu vom putea să realizăm acest proiect în cinci ani”, a menţionat directorul general al Transgaz.

Potrivit datelor Transgaz, dezvoltarea pe teritoriul României a Coridorului sudic pentru preluarea gazelor din Marea Neagră (conducta Ţărmul Mării Negre – Podişor) presupune siguranţă în aprovizionarea cu gaze naturale a Uniunii Europene şi accesul la surse alternative de aprovizionare este determinant. În acest context, Transgaz are în vedere crearea infrastructurii necesare pentru accesul pieţelor central-europene la rezervele de gaze naturale din Marea Neagră.

Proiectul presupune construirea unei conducte, în lungime de aproximativ 250 km, care să conecteze malul Mării Negre de nodul tehnologic Podişor. Din acest nod, gazele vor fi transportate spre pieţele din Ungaria, Austria şi Bulgaria, prin intermediul conductei Giurgiu – Podişor – Horia – Csanadpalota.

Finalizarea acestui proiect este estimată pentru 2019 – 2020, iar investiţiile aferente se ridică la aproximativ 255 milioane de euro.

Coridorul Sudic, o iniţiativă a Comisiei Europene pentru importul gazelor naturale din Azerbaijan şi ţările învecinate, inclusiv Iran, către sudul Europei, va avea o capacitate iniţială de 10 miliarde metri cubi pe an.

din aceeasi categorie