Rezervele valutare ale Băncii Naţionale a României (BNR) au depăşit 31,5 miliarde euro, în octombrie, în creştere cu 8,61% faţă de luna precedentă, se arată într-un comunicat de presă.
În cursul lunii au avut loc intrări de peste 2,8 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice (inclusiv suma rezultată din emisiunea de euroobligaţiuni a Ministerului Finanţelor Publice în valoare nominală de 2 miliarde euro), alimentarea contului Comisiei Europene (509 milioane euro) şi altele.
De asemenea, au fost ieşiri de 353 milioane euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele.
„La capitolul plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută se regăsesc rambursări de capital din împrumutul de la Fondul Monetar Internaţional pentru care Banca Naţională a României a plătit circa 120 milioane echivalent euro. Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 3.479 milioane euro”, se mai arată în comunicatul BNR.
Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 31 octombrie 2015 au fost de peste 35,1 miliarde euro, mai mari cu 8,16% faţă de luna anterioară. Plăţile scadente în luna noiembrie 2015 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor Publice, însumează circa 165 milioane euro.
Reamintim, luna trecută România a împrumutat 2 miliarde de euro de pe pieţele internaţionale. Pentru emisiunea de eurobonduri pe 10 ani, în valoare de 1,25 miliarde euro, România a obţinut cel mai bun randament înregistrat vreodată pentru această maturitate, respectiv 2,84%. Pentru emisiunea scadentă peste 20 de ani, în valoare de 750 milioane de euro, prima de acest fel, randamentul a fost de 3,93%. Pentru eurobondurile pe 10 ani, cele mai multe subscrieri au provenit de la investitori din Marea Britanie (31%), România (12%), Germania şi Austria (11%), Centrul şi Estul Europei (11%), Italia (10%), SUA şi Canada (10%). În cazul emisiunii scadente peste 20 de ani, cele mai multe eurobonduri au fost achiziţionate de investitorii din Marea Britanie (42%), Germania şi Austria (18%) şi SUA (16%). Investitorii din România au subscris un procent de 8%.
