Sistemul de subvenţionare în agricultură în actualul exerciţiu bugetar comunitar, 2014-2020, va suferi unele modificări, astfel încât fiscalizarea să fie una corectă în acest domeniu. În prezent, sunt proprietari de turme de mii de oi, de exemplu, care nu plătesc nimic la bugetul de stat, chiar dacă primesc subvenţii substanţiale, pentru că funcţionează ca persoane fizice. De aceea, de la un anumit nivel de subvenţionare, beneficiarii vor trebui să fie înregistraţi la Fisc.
Începând cu anul 2015, agricultorii care primesc subvenţii mai mari de 5.000 de euro pe an şi intră în verificarea de fermieri activi vor trebui să se înregistreze cel puţin ca persoane fizice autorizate (PFA), a declarat George Turtoi, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
“În fişa măsurilor pe Pilonul II nu mai există persoană fizică beneficiar eligibil, iar pe pilonul I apare definiţia de fermier activ. Acesta are nişte interdicţii prevăzute prin regulament pentru anumite tipuri de activităţi care sunt considerate că nu reprezintă fermierul activ, iar la nivel naţional noi am mai adăugat câteva. Ca să faci această verificare, dacă solicitantul are sau nu acel domeniu de activitate, este obligatoriu ca în sistem să introduci domeniul lui de activitate, iar ca să aibă domeniu de activitate trebuie să fie minimum PFA pentru că trebuie să aibă cod CAEN. Altfel, nu ai cum să îl verifici dacă este sau nu fermier activ”, a spus Turtoi.
Secretarul de stat a precizat că această condiţionalitate din Pilonul II va fi aplicată şi pe Pilonul I pentru toţi fermierii care primesc mai mult de 5.000 de euro pe an. “Condiţionalitatea accesată va fi aplicată şi pe pilonul I pentru toţi cei care primesc mai mult de 5.000 de euro pe an şi intră în verificarea de fermier activ. Dacă nu are cod CAEN nu va lua subvenţie, iar ca să aibă cod CAEN trebuie înregistrat la Registrul Comerţului, cel puţin ca PFA, ca sa îi vezi codul CAEN. Vom începe odată cu campania din 2015”, a precizat oficialul MADR.
De altfel, noul sistem de verificare va avea relevanţă şi asupra fiscalizării corecte a producţiei agricole comercializate. “Nu am vrut să facem rău nimănui sau să constrângem pe nimeni, dar este obligaţie prin regulament să verifici activitatea deponentului. Nu o poţi face decât dacă ştii care este domeniul lui de activitate înregistrat”, a mai arătat Turtoi, subliniind că sunt persoane care au 5.000 sau chiar 10.000 de oi şi nu plătesc niciun impozit la stat pentru că erau persoane fizice. De exemplu, în anul 2012, la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură erau înregistrate 6 societăţi comerciale şi fix 100 de ciobani, persoane fizice, cu peste 1000 de oi, care trebuiau să primească subvenţii. În prezent, se aplică un sistem empiric de fiscalizare a producţiei agricole, bazată pe norme de venit.
Eliminarea dublei impuneri în agricultură
Ministerul Agriculturii a iniţiat discuţii cu Ministrul Finanţelor Publice (MFP) pentru eliminarea piedicilor fiscale care afectează activitatea cooperativelor înfiinţate de către agricultori. MADR militează pentru crearea acestor tipuri de asocieri ale agricultorilor, pentru că, în acest fel, creşte forţa de producţie şi comercializare a fermierilor. Numai că, potrivit Codului fiscal, se aplică taxe şi impozite de două ori în cadrul unei cooperative, în relaţia membru – cooperativă şi apoi cooperativă – terţ, pentru aceleaşi produse.
George Turtoi, secretar de stat în MADR, a susţinut eliminarea dublei impozitări pe toate tranzacţiile dintre membri şi cooperativă.
“Încă de acum două luni de zile a apărut prima solicitare din partea noastră pentru eliminarea taxării pe toate tranzacţiile dintre membru şi cooperativă, iar acum suntem în discuţii cu Ministerul de Finanţe. Vrem ca doar cooperativa să fie supusă taxării şi impozitării aşa cum este supusă orice societate care comercializează, iar toate transferurile de inputuri de la cooperativă către membri şi de producţie de la membri către cooperativă să nu mai fie purtătoare de taxe, pentru că nu este normal. Este o dublă impozitare, pe membru şi pe cooperativă. Degeaba faci o cooperativă dacă membru se duce şi vinde separat ca să nu fie de două ori impozitat. Cred că aici este cheia”, a explicat Turtoi.
Potrivit demnitarului, eliminarea dublei taxări va avea efecte pozitive asupra bugetului de stat, pentru că vor creşte vânzările şi, în concluzie, şi fiscalizarea va fi mai mare.
“Sper ca Ministerul de Finanţe să aibă inteligenţă pentru că acest lucru va ajuta bugetul de stat. Nu este nicio pierdere la buget. Îi vom aduce să vândă o cantitate mult mai mare pentru că o vând printr-o cooperativă. Este un plus la bugetul de stat. Vor fi o cantitate, un rulaj şi o fiscalizare mult mai mari pentru că pe cooperativă ai alt control faţă de producătorii individuali de dimensiuni mici”, a spus secretarul de stat.
“Am înţeles că până la finele lunii noiembrie se doreşte coagularea tuturor modificărilor pe Codul fiscal şi atunci vom şti clar dacă se acceptă propunerea noastră. Eu nu am găsit nici argument matematic şi nici economic pentru care să fie respinsă propunerea noastră. Acesta este modelul francez, nu ne-am născut noi mai deştepţi peste noapte. În Franţa, nu există niciun fel de taxare sau impozitare pe tranzacţiile dintre membru şi cooperativă”, a adăugat Turtoi.
MADR vrea 2% din PIB în 2015
Cât despre bugetul 2015 al României, oficialii MADR ar vrea ca Agricultura să primească cel puţin 2% din PIB faţă de mai puţin de 1% cât a avut alocarea în acest an. “Noi am solicitat şi o alocare mai mare pentru bugetul agriculturii, respectiv 2% din PIB, pentru că nu vrem neapărat să ne vedem cu bani mai mulţi în buget, ci pentru că avem un obiectiv foarte clar care nu poate fi finanţat decât cu bani din bugetul de stat, respectiv reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii. Prin PNDR am asigurat tot necesarul de infrastructură secundară”, a completat George Turtoi.
Schimburi de experienţă
Secretarul de stat în MADR a participat la un eveniment de profil organizat de Agenţia română pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) în Creta, pentru prezentarea unor proiecte de bună practică finanţate din fonduri europene. Astfel de schimburi de experienţă sunt promovate de Comisia Europeană pentru ca statele membre să aplice cele mai bune soluţii pentru atingerea ţintelor stabilite prin Programele Naţionale de Dezvoltare Rurală.
