În crearea și funcționarea unui sistem de management al deșeurilor, cel mai important rol îl au autoritățile publice locale, susține Sulfina Barbu, fost ministru al Mediului și expert în cadrul proiectului „Politici publice alternative de mediu în România – Politici publice privind creșterea gradului de colectare selectivă și a reciclării deșeurilor”. Până acum, implicarea primăriilor nu a fost foarte pregnantă, dar, amenințarea penalităților din partea Comisiei Europene pentru lipsa unei colectări selective performante a impulsionat autoritățile publice centrale să ia decizii care să oblice unitățile administrativ teritoriale să fie mai active.
Datele Eurostat arată că, în 2017, în România au fost generate 5,325 milioane de tone de deșeuri municipale, adică 272 kg/locuitor. Au fost eliminate prin depozitarea în gropi de gunoi 3,77 milioane de tone, adică 192 kg/locuitor, doar 227.000 de tone (12 kg/locuitor) fiind valorificate energetic. În concluzie, rata de reciclare în 2017 a deșeurilor municipale a fost de 13,9%, raportat la cantitatea de deșeuri municipale generate.
Prin Directiva (UE) 2018/851 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 2008/98/CE privind deșeurile se stabilesc noi ținte de colectare și reciclare a deșeurilor, pentru crearea premiselor necesare trecerii la o economie circulară europeană cu un înalt grad de eficiență în utilizarea resurselor. Astfel, pentru 2020, ținta de deșeuri municipale preparate pentru folosire și reciclare este de 50% atât pentru Românai, cât și la nivelul UE. Începând cu 2025, țintele încep să se diferențieze, România tot cu 50%, iar UE – cu 55%. Din acest moment, se menține un declaraj de 5 procente între ținta de colectare și reciclare a deșeurilor municipale solide a României față de UE; 55% România și 60% UE pentru 2030 și 60% România și 65% UE în 2035.
„În crearea unui sistem de colectare selectivă viabil, care să asigure țintele asumate, cel mai important rol îl au autoritățile publice locale. Ele sunt responsabile cu aplicarea legislației, chiar dacă deleagă aceste servicii”, a declarat Sulfina Barbu, fost ministru al Mediului și expert în proiect, se arată într-un comunicat de presă al Asociației Simț Civic, promotorul proiectului.
În prezent, legislația națională impune colectarea selectivă pe două fracții: umedă și uscată. În urma dezbaterilor organizate în cadrul proiectului a rezultat necesitatea organizării sistemului de colectare selectivă pe cel puțin cinci fracții: hârtie și carton; plastic și metal; sticlă; biodegradabile; reziduale.
„Pentru aceasta, este nevoie de creșterea gradului de colectare separată a deșeurilor municipale la nivelul unităților administrativ teritoriale (UAT), atât în mediul urban, cât și în cel rural. Dotarea tehnică este asigurată, echipamentele fiind deja achiziționate prin POS Mediu 2007-2013. Un factor important este cel ce ține de optimizarea sistemului, prin modificarea frecvenței de colectare și a volumului recipientelor de colectare a deșeurilor de ambalaje sau reziduale. De pe altă parte, investițiile suplimentare necesare pot fi realizate de către autoritățile publice locale, din surse proprii, fondul de întreținere și dezvoltare sau alte surse, sau de către operator”, susține Sulfina Barbu, expertul în proiect.
Analizele realizate în cadrul proiectului au arătat că se impune schimbarea modului de colectare a deșeurilor reciclabile (hârtie/carton, plastic/metal) prin trecerea la sistemul „din poartă în poartă” în zona de case din mediul urban pentru deșeurile de hârtie/carton și/sau deșeurile de plastic/metal începând din anul 2020. În completare, este nevoie de identificarea de soluții tehnice „unitare” pentru asigurarea colectării separate a deșeurilor generate în zonele de blocuri cu peste 4 etaje, care ar putea viza fie reducerea numărului de recipiente de colectare, fie scăderea frecvenței, alături de participarea populației la acest nou sistem. Este nevoie de introducerea etapizată a instrumentului economic „plătești cât arunci” și elaborarea de standarde naționale minime în materie de servicii de colectare separată a deșeurilor (inclusiv a celor biologice) specifice modului de implementare și de management al sistemelor de colectare separată a deșeurilor municipale.
„Fără aceste măsuri, ratele de reciclare se vor menține la niveluri scăzute, de circa 15% în anul 2020 și 16% în anul 2025, departe de impunerile legislației naționale și comunitare”, a completat expertul în proiect, Sulfina Barbu, fost ministru al Mediului.
Asociația Simț Civic împreună cu Asociația Română pentru Managementul Deșeurilor derulează proiectul „Politici publice alternative de mediu în România – Politici publice privind creșterea gradului de colectare selectivă și a reciclării deșeurilor’’. Scopul proiectului este de a veni cu soluții alternative în ceea ce privește domeniul legislativ al gestionării deșeurilor. Situația actuală din domeniul gestionării deșeurilor riscă să ducă la neîndeplinirea obiectivelor naționale asumate față de Comisia Europeană și, implicit, la declanșarea unor proceduri de infringement de către Uniunea Europeană. De aceea, se consideră necesară o politică publică privind creșterea gradului de colectare separată a deșeurilor și creșterea gradului de reciclare. Valoarea proiectului este de 984.826,23 lei, sumă asigurată în totalitate din fonduri comunitare.
