Deficitul bugetar ar trebui redus sub nivelul ciclic neutru, atât pe termen scurt cât şi ulterior, la 1,5% din PIB până în 2020, contribuind la revenirea lină la obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO) al României, conform angajamentelor faţă de UE, se arată în documentul publicat de Fondul Monetar Internaţional (FMI) la sfârşitul consultărilor cu România în baza Articolului IV.
Instituţia financiară apreciază că este nevoie de un deficit fiscal mai mic, ţinând cont de relansarea ciclică solidă. Deficitele mari din timpul perioadelor de boom al economiei tind să cauzeze dezechilibre interne şi externe, având ca rezultat o acumulare excesivă de datorii, şi forţează o ajustare mai solidă (şi prociclică) în timpul scăderii activităţii economice, avertizează FMI.
Referitor la actualele politici, FMI estimează că sunt necesare măsuri care se ridică la 0,6% din PIB pentru a îndeplini ţinta de deficit de 3% din PIB a Guvernului pe 2018, chiar dacă ar fi de dorit o ţintă mai redusă de deficit. Aceste măsuri ar trebui să evite o deteriorare suplimentară a structurii bugetului şi să protejeze cheltuielile de capital.
Conform FMI, principiile cheie ale unei guvernări solide sunt: predictibilitatea, prioritizarea şi eficienţa.
Livrarea eficientă a serviciilor guvernamentale este indispensabilă pentru o convergenţă susţinută inclusivă spre standardele de viaţă din UE. Politicile predictibile şi orientate pe termen mediu facilitează reformele structurale, investiţiile şi avansul economiei. Acestea merg mână în mână cu o guvernanţă care se bazează mai mult pe reglementări, cu continuarea luptei împotriva corupţiei şi cu un sector financiar mai rezistent, susţine FMI.
Nivelul comparativ scăzut (şi în declin) al veniturilor din taxe ca procent din PIB din România subliniază importanţa mobilizării efective a veniturilor şi a gestionării cheltuielilor. Acestea ar trebui să ajute la acoperirea nevoilor mari în domenii prioritare, precum infrastructura, educaţia şi sănătatea, şi să răspundă la provocările pe termen mediu legate de evoluţiile demografice nefavorabile, se arată în raportul FMI.
Îmbunătăţirea colectării veniturilor ar putea avea un impact semnificativ, modificările fiscale trebuie să fie mai predictibile şi mai puţin frecvente, şi ar trebui evitate noi reduceri de taxe, consideră instituţia financiară.
Potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice (MFP), deficitul bugetului general consolidat s-a cifrat în 2017 la 2,88% din PIB, sub ţinta anuală stabilită la 2,96% din PIB.
Creştere economică fragilă
Fără o modificare a politicilor actuale, creşterea economiei româneşti va deveni din ce în ce mai fragilă şi în acest sens Fondul Monetar Internaţional susţine că opţiunea cea mai bună este o combinaţie între moderarea politicii fiscale şi înăsprirea politicii monetare, se mai arată în document.
Potrivit FMI, ritmul de creştere al economiei româneşti ar urma să încetinească în acest an ca urmare a mai multor factori: diminuarea impulsului fiscal, investiţiile publice reduse, lipsa progreselor cu reformele structurale şi înăsprirea condiţiilor financiare.
„Preconizăm că ritmul de creştere a PIB va fi de aproximativ 5% în 2018, urmând a încetini la 3% pe termen mediu”, se arată în comunicatul FMI.
Conform Fondului, o combinaţie prudentă între consolidarea fiscală şi înăsprirea politicii monetare ar evita supraîncălzirea, ar reduce deficitul fiscal şi extern şi ar creşte stabilitatea macro-financiară.
„Recenta înăsprire a politicii monetare a fost un start binevenit şi încurajăm BNR să continue să majoreze dobânda de politică monetară”, precizează FMI.
FMI recomandă creşterea eficienţei cheltuielilor prin prioritizarea marilor proiecte de investiţii, creşterea absorbţiei fondurilor europene, în special pentru marile proiecte de investiţii, şi punerea în aplicare a legii responsabilităţii fiscale, ceea ce ar creşte disciplina fiscală şi predictibilitatea.
În ceea ce priveşte companiile de stat, FMI subliniază că Legea 111 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice ar trebui păstrată şi orice slăbire a actualei legislaţii privind guvernanţa corporativă ar trebui evitată, în timp ce restructurarea şi privatizarea companiilor de stat ar trebui reluate.
O misiune a Fondului Monetar Internaţional (FMI) s-a aflat în aceste zile la Bucureşti, pentru evaluarea anuală a economiei româneşti în baza Articolului IV din Statutul instituţiei financiare internaţionale.
În prezent, România nu are în derulare un acord de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional.
Consultările periodice prevăzute de Articolul IV din Statutului Fondului constituie un exerciţiu de supraveghere care este obligatoriu pentru toate statele membre. Scopul consultărilor în baza Articolului IV este examinarea situaţiei financiare şi economice la nivel naţional şi formularea unor recomandări generale referitoare la politicile monetare, politicile financiare şi economice de urmat pentru asigurarea stabilităţii şi a unei evoluţii pozitive la nivelul economiei.
