Hidroelectrica a obţinut în anul 2017 un profit net maxim istoric, de 1,36 miliarde de lei în 2017, şi de 485 de milioane de lei în trimestrul I 2018, în condiţiile în care preţul energiei a scăzut, iar numărul de salariaţi şi salariile au crescut, a anunţat directorul general al companiei, Bogdan Badea, într-o conferinţă de presă. În cel mai pur “stil” românesc, “drept mulţumire”, salariile membrilor directoratului au fost reduse cu o cincime.
„Veniturile din exploatare au scăzut uşor, de la 3,3 miliarde de lei în 2016, la 3,2 miliarde de lei în 2017, pe fondul evoluţiei fluctuante a preţurilor la energia vândută, dar EBITDA (n.n.- profitul înainte de taxe, depreciere şi amortizări) a crescut consistent, de la 67% la 69%, astfel că am obţinut un profit net de 1,36 miliarde de lei – maxim istoric”, a spus Bogdan Badea.
„Şi trimestrul I 2018 a fost extrem de bun, cu un EBITDA de 74% şi o marjă de profit de 50%, profitul net fiind de 485 de milioane de lei”, a mai spus directorul general al Hidroelectrica.
Acesta a explicat performanţele printr-o administrare mai atentă a tuturor resurselor şi o organizare a agendei de lucrări astfel încât să nu fie întreruperi pentru mentenanţă în perioade cu cerere mare de energie. „Am evitat lucrările de mentenanţă în perioade de vârf, astfel ca în semestrul I să avem cât mai puţine grupuri în reparaţie. Suntem cu toţi indicatorii pe creştere, pentru că am reuşit să producem mai multă energie la preţuri mai mici”, a explicat Bogdan Badea. „Iarna aceasta a fost o perioadă când am asigurat chiar şi peste 50% din totalul energiei consumate la nivel naţional”, a mai spus directorul producătorului de electricitate.
În plus, începând din 2018, Hidroelectrica nu mai livrează energie la preţuri reglementate, după ce în 2017 livrase 1,13 TWh la preţuri sub 100 lei/MWh. Hidroelectrica are contractată energie şi pentru 2019 şi chiar pentru anul 2020, fiind „parte din politica societăţii de a vinde în avans cât mai multă energie, pentru asigurarea stabilităţii preţurilor”, a mai spus Bogdan Badea.
Managementul Hidroelectrica a decis ca 90% din profitul obţinut în 2017 să fie distribuit acţionarilor sub formă de dividende, „pentru a transmite investitorilor – în perspectiva listării – că Hidroelectrica este o companie care dă dividende”, a mai menţionat directorul general al societăţii.
Întrebat care a fost efectul transferului CAS de la angajator la angajat asupra salariilor din companie, Bogdan Badea a arătat că asupra salariului său personal a avut efectul de scădere cu 20%. Practic, pentru că a realizat cel mai mare profit din istoria companiei, Directoratul Hidroelectrica “s-a trezit” cu salariul diminuat cu o cincime. În schimb, asupra mediei generale efectul a fost o creştere cu 20% pentru acoperirea necesarului la nivelul venitului brut şi cu 15% (în urma negocierilor pentru noul contract colectiv de muncă) la nivelul câştigului net al angajaţilor. „Profiturile obţinute înglobează şi aceste creşteri salariale”, a precizat directorul general al Hidroelectrica.
Hidroelectrica vrea să investească în eoliene şi fotovoltaice
Referindu-se la investiţiile programate pentru acest an, Bogdan Badea a arătat că sunt alocate fonduri de aproape 110 milioane de euro, dar aceste investiţii „nu se vor mai face de dragul de a investi, cum se făceau în trecut, ci se vor aloca în funcţie de priorităţi, de oportunitate şi de eficienţă”.
Hidroelectrica analizează şi posibilitatea de a achiziţiona parcuri eoliene şi fotovoltaice în ţară, precum şi alte companii energetice în afara graniţelor. „La nivel naţional, ne uităm să cumpărăm parcuri eoliene şi solare. Suntem în due-diligence cu mai multe parcuri eoliene. Ne interesează să diversificăm sursele de producţie şi ne uităm în special la energia verde, întrucât se completează cu portofoliul nostru. Dacă vom putea face economii la apă utilizând alte surse, va fi un plus. Avem şi capacitate de stocare şi putem face echilibrări”, a explicat Badea.
De asemenea, el a arătat că analizează şi posibilitatea achiziţiei altor companii în afara ţării. „Avem în derulare o analiză a pieţei”, a precizat Bogdan Badea.
În ceea ce priveşte planul de listare a 10% din acţiunile companiei, directorul general al Hidroelectrica s-a arătat sceptic în privinţa unei listări în acest an.
„Listarea trebuie să se întâmple, dar trebuie făcută după ce vom avea un plan de dezvoltare bine pus la punct, pentru a şti ce să facem cu acei bani care vor intra în companie în urma listării. Nu cum s-au făcut listările de până acum, de dragul listării. Pot da multe exemple aici, unde nu a existat niciun fel de plan privind utilizarea banilor”, a mai spus oficialul Hidroelectrica.
Acesta a explicat că se realizează studii privind continuarea sau abandonarea unor investiţii începute înainte de 1990. Sunt obiective în care componenta energetică este foarte mică; în schimb, sunt foarte mari celelalte componente, precum barajele pentru protecţie civilă, regularizarea cursurilor de apă, canale pentru irigaţii etc.
“Hidroelectrica a intrat în insolvenţă şi din cauza investiţiilor fără sens. Acum, piatra de moară în calea listării este legată de investiţiile istorice, acele proiecte complexe care au rămas la Hidroelectrica, dar la care entităţile beneficiare au refuzat să se mai implice”, a spus Badea. “Partea de lucrare non-energetică să o termine dânşii, centrala o facem noi”, a spus Badea, care a opinat că, altfel, o centrală cu o capacitate de 10 MW nu se justifică pentru o investiţie de un miliard de lei, pe care să o suporte integral Hidroelectrica. În acest caz, compania ar putea decide să abandoneze proiectul, chiar dacă a fost început, a spus Badea, precizând că aceasta ar fi totuşi soluţia cel mai puţin de dorit.
Peştii “pun piedică”
În ceea ce priveşte amenajarea potenţialului hidroenergetic al ţării, Bogdan Badea a precizat că se fac studii în acest sens, dar multe posibile amplasamente se află în zone protejate, precum Natura2000. “Sigur, este o chestiune de asumare, de decizie. Bruxellesul este pe cale să adopte o legislaţie prin care, până în anul 2030, 35% din energie să fie din surse regenerabile. Trebuie să decidem dacă vrem zone protejate sau energie verde”, a mai spus directorul Hidroelectrica.
Pe de altă parte, acesta a explicat şi că, în România, legislaţia este mult mai restrictivă faţă de alte ţări membre ale Uniunii Europene. El a dat ca exemplu debitul ecologic (cantitatea de apă pe care Hidroelectrica nu o poate uzina ca să producă energie electrică, fiind lăsată să curgă pe lângă hidrocentrală, pentru a proteja peştii). Badea a dat ca exemplu amenajarea hidroenergetică de pe râul Jiu: debitul ecologic (care înainte se numea debit de servitute) trebuie să fie de 2 mc/secundă. “Am avut o vizită de lucru la Verbund, cel mai mare producător austriac de energie în hidrocentrale. La ei, pe Dunăre, debitul ecologic este de 2 metri cubi/secundă!”, a spus Badea.
În alte locaţii din ţară, după ce au fost efectuate mai multe studii ihtiologice, reprezentanţii autorităţilor de mediu din România au ajuns la concluzia că acesta trebuie să fie mai mare. În consecinţă, debitul de apă pe care compania îl poate utiliza ca sa producă energie electrică va fi mai mic.
“Pe baza modelărilor noastre, am pierde o producţie de până la 2 TWh de energie electrică pe an, dacă se aprobă coeficienţii pe debitul ecologic despre care se discută acum”, a declarat directorul Hidroelectrica.
Practic, această reducere a producţiei poate avea un impact negativ asupra ţintelor europene de producere a energiei din surse regenerabile.
Badea a spus că un proiect de act normativ pentru stabilirea metodologiei prin care se calculează acest debit ecologic este pe circuitul de avizare în Guvern şi că, potrivit estimărilor actuale, producţia Hidroelectrica ar fi grav afectată. “Trebuie să ne hotărâm ce vrem. Dacă nu mai vrem să producem energie, ne asumăm că nu mai vrem”, a spus Badea, care a opinat şi că, pe fondul creşterii ţintelor de energie regenerabilă care vor fi impuse de Comisia Europeană şi a înăspririi condiţiilor de mediu pentru energia produsă pe bază de cărbune, România are nevoie de capacităţi noi de generare.
Aceste “scări de peşti”, cum le-a denumit Badea, nu sunt singurul impediment pentru companie. Hidroelectrica plăteşte de mult timp statului taxă pe apa uzinată, la o valoare de 1,1 lei/1000 mc. Dacă pentru centralele hidro ale lacurilor de acumulare din munte efectul taxei este mai mic (se foloseşte apă mai puţină pentru producţia de energie, întrucât apa are o “cădere” mai mare), pentru centralele de pe firul apei, precum Porţile de Fier sau cele de pe Olt, care folosesc debite mari de apă, impactul ajunge şi la 40 – 50 lei/MWh, cu efecte negative asupra afacerii. “În Austria, Verbund nu plăteşte deloc pentru apa uzinată”, a spus directorul Hidroelectrica.
Hidroelectrica este controlată de statul român prin Ministerul Energiei, care deţine 80,06% din acţiuni, iar Fondul Proprietatea deţine restul de 19,94% din acţiuni.
