Bursa Română de Mărfuri (BRM) “se răscoală” şi acuză membrii Comisiei de Industrii din Camera Deputaţilor (cameră decizională), într-un comunicat de presă, că naţionalizează activitatea bursei, cel puţin în ceea ce priveşte tranzacţiile cu gaze naturale. Reamintim, majoritatea deputaţilor din comisie a votat ca doar Opcom (companie deţinută 100% de Transelectrica, în care acţionar majoritar este statul român) să poată realiza tranzacţii angro cu gaze naturale. Iniţial, în legea 123/2012, se arăta că piața centralizată de gaze naturale este “cadrul organizat de desfășurare a tranzacțiilor cu gaze naturale între diverși operatori economici, intermediate de operatorul pieței de gaze naturale sau de operatorul de transport și de sistem, pe baza unor reguli specifice aprobate de autoritatea competentă”. În plus, legea prevedea că “operatorul pieței de gaze naturale este persoana juridică titulară de licență care asigură administrarea piețelor centralizate de gaze naturale, cu excepția pieței de echilibrare, în vederea tranzacționării de gaze naturale pe termen scurt, mediu și lung, conform reglementărilor emise de autoritatea competentă”. În consecinţă, ANRE a emis licenţe pentru tranzacţii angro de gaze naturale atât pentru Opcom, cât şi pentru BRM. Prin modificările la OUG 64/2016, deputaţii au decis ca numai Opcom să poată realiza tranzacţii angro, iar BRM acuză “naţionalizarea” acestei activităţi.
“Comisia de Industrii și Servicii a Camerei Deputaților a decis în mod arbitrar și prin încălcarea principiilor pieței libere excluderea unui operator privat din piața gazelor naturale din România. Votul din Comisie, care a avut loc pe 4 octombrie, a schimbat fundamental sensul OUG 64/2016 și acest lucru va produce efecte negative majore asupra piețe de gaze naturale și economiei României. Naționalizarea activității Bursei Române de Mărfuri prin impunerea unui monopol de stat asupra tranzacționării gazelor naturale, printr-un proces de legiferare denaturat, este anticonstituțională și încalcă în mod flagrant legislația UE în materie de funcționare a piețelor bursiere și principiile de concurență. În același timp, decizia Comisiei afectează structural sistemul energetic românesc și pune sub semnul incertitudinii finanțarea UE pentru gazoductul BRUA și investițiile din platoul continental al Mării Negre”, se arată în comunicatul BRM.
Potrivit reprezentanţilor bursei, “BRM este singura entitate care a dezvoltat o bursă de gaze naturale în România, fapt demonstrat prin lichiditatea ridicată pe întreaga durată a anului curent. Deși prin forma inițială a OUG 64, care se aplică din noiembrie 2016, se impunea ca un prag de minim 30% din cantitățile de gaze naturale să se tranzacționeze pe bursă, în această perioadă, pe platformele BRM, s-a tranzacționat o cantitate reprezentând circa 70% din consumul național. Participarea jucătorilor din piață la aceste tranzacții a fost, evident, voluntară și a adus beneficii economice tuturor actorilor implicați. În ciuda acestor evidențe, Bursa Română de Mărfuri a fost interzisă din piața de gaze naturale cu ajutorul voturilor unor parlamentari din Comisia de Industrii, prin atribuirea în exclusivitate a tranzacțiilor din piața angro de gaze operatorului de stat OPCOM. Nu a existat nicio explicație pentru decizia Comisiei, nu au fost prezentate niciun fel de argumente pentru care o activitate economică din domeniul serviciilor nu mai poate fi prestată și de către o entitate privată deja licențiată, care, pe baza licenței, a investit și a construit cu eforturi proprii o piață care prezintă rezultate remarcabile. Împotriva amendamentelor prin care eram excluși au
luat poziție autoritățile competente din energie (Ministerul Energiei și ANRE), reprezentanți ai Comisiei Europene, ai Consiliului Concurenței, participanții la piață și asociațiile lor, burse similare din celelalte state membre ale UE. Audierile orchestrate au fost formale, punctele de vedere contrare nu au fost discutate niciodată, iar domeniul puterii executive a fost acaparat de către un grup al puterii legislative din cadrul Comisiei, care lasă impresia că a acumulat întreaga competență şi putere de decizie în sistemul energetic românesc. Vorbim de o naționalizare a unei activități economice din piața liberă în beneficiul unui grup de interese. Tolerarea unei astfel de situații ne va conduce către alte acte similare. De ce nu ar interzice Comisia de Industrii și Servicii și activitatea altor operatori privați din industrie, transporturi, energie? De ce s-ar opri aici și nu ar decide să avem un singur producător de pantofi, o singură televiziune, o singură bancă?”, se arată în comunicat
Impozitele guvernanţilor scumpesc gazele
“După mai multe negocieri, în anul 2012, Guvernul României și Comisia Europeană au stabilit un calendar de creștere graduală a prețului gazelor naturale în România (n.r. – calendarul de liberalizare). Motivația a fost caracterul profund neconcurențial al tranzacțiilor cu gaze naturale. Anul trecut, din cauza prețului scăzut al gazelor la nivel mondial, Guvernul României și Comisia Europeană au căzut de acord să înghețe acest calendar al liberalizării la 60 lei/Mwh. Scopul acestei înghețări a fost ca cetățenii români să nu fie forțați să plătească un preț artificial mai mare pentru gaze naturale, când exista clar o alternativă (n.r. – importul mai ieftin decât preţul din calendarul de liberalizare). Conform calendarului inițial, în aprilie 2017 preţul ar fi trebuit să urce la 72 lei/ Mwh, pentru ca din 2018 să ajungă la 78 lei/MWh”, se mai arată în comunicatul BRM.
Reamintim, autorităţile au aprobat, în anul 2013, OG 7 prin care se impozitau veniturile suplimentare ale producătorilor de gaze, survenite în urma aplicării calendarului de liberalizare. Ordonanţa prevedea clar un preţ de 72 lei/MWh la care se aplica taxarea. Astfel, chiar dacă producătorii vindeau gazele cu 60 de lei/MWh de exemplu, taxa o plăteau la 72 lei/MWh.
Prin adoptarea formei inițiale a OUG 64/2016, Guvernul a eliminat calendarul agreat în 2012 și a liberalizat prețul de producție a gazelor naturale, permițând pieței să stabilească un preț de referință sub cel din calendarul din 2012. Totuşi, taxele au continuat să le plătească la 72 lei/MWh. Între timp, “pragul de taxare” s-a majorat la 85 lei/MWh.
“În ultima perioadă, prețul gazelor naturale a ajuns la 68 lei/MWh, sub ceea ce se negociase cu Comisia Europeană în calendarul de prețuri, preţ ce ar fi trebuit aplicat în acest an. Este evident faptul că tranzacționarea transparentă pe BRM nu doar că nu a dus la creșterea prețurilor, dar a ajutat la scăderea și stabilizarea acestora. Evoluția cotațiilor BRM pe parcursul acestui an – de la 76 lei/MWh în ianuarie, la sub sub 68 lei/MWh în trim. III – este similară și chiar mai redusă față de cele ale Bursei Central-Europene (CEGH)”, mai arată reprezentanţii Bursei.
“Anunțata creștere de 6% a prețului la gaze naturale, la care ulterior s-a renunțat, nu are nicio legătură cu activitatea de producție, așa cum greșit au informat membrii Comisiei de Industrii, ci vine din componenta de servicii (transport, distribuție și înmagazinare). A fost încă o dezinformare transmisă publicului pentru a justifica un vot pentru scoaterea de pe piața de gaze naturale a unui operator privat”, mai arată BRM.
De fapt, majorarea provine din taxarea producătorilor la preţul de 72 lei/MWh. Pentru că, de la 60 lei/MWh (cât rămăsese preţul înainte de liberalizare), producătorii au început să vândă la preţuri cât mai apropiate de pragul de taxare, de 72 lei/MWh.
Ameninţare de infringement
Potrivit BRM, Comisia Europeană a deschis împotriva României o investigație pentru că țara noastră a impus bariere fizice și comerciale în calea exporturilor de gaze naturale. “OUG 64, prin care s-a impulsionat tranzacționarea pe bursă a gazului natural, demostrând, astfel, că piața de gaze naturale internă este gestionată de regulile cererii/ofertei, a înlăturat condițiile de infringement, Comisia Europeană suspendând cazul contra României chiar înainte de a-l trimite la Curtea de Justiţie a Uniunii”, mai explică reprezentanţii BRM.
“Acum, însă, Comisia de Industrii a impus un monopol de stat în favoarea OPCOM pentru a doua oară în acest an (n.r. – iniţial, Plenul Camerei Deputaţilor a retransmis la comisii modificările la OUG 64/2016). Intenția a fost criticată inclusiv, în luna mai, de Comisia Europeană, printr-o scrisoare. De asemenea, unul dintre membrii Comisiei de Industrii și Servicii din Camera Deputaților a confirmat public posibilitatea redeschiderii procedurii de infringement după o întâlnire cu Maroš Šefčovič, vicepreședinte şi comisar pentru Uniunea Energetică al Comisiei Europene”, mai arată BRM.
BRUA e în pericol
BRM reaminteşte că Transgaz a beneficiat de o finanțare nerambursabilă din partea Comisiei Europene, în valoare de aproape 180 milioane euro, în anul 2016, pentru construcția gazoductului BRUA. Proiectul leagă Bulgaria, România, Ungaria și Austria și face parte din coridorul vertical prevăzut de strategiile europene, care vizează securizarea aprovizionării cu gaze a țărilor membre ale Uniunii Europene. România joacă un rol vital în acest proiect, iar finanțarea proiectului a fost direct legată de deschiderea pieței din România și alocată pentru a urgenta procesul de interconectare europeană. “Votul din Comisia de Industrii și Servicii nu face decât să deraieze România de pe acest traseu, punând în pericol conexiunea cu conducta TAP (gazoductul Trans-Adriatic) prin care se vor transporta gaze naturale dinspre Marea Caspică. Menținerea unei Românii izolate și cuplată numai prin culoarele actuale nu corespunde interesului național. Nerespectând legile concurenței și ale economiei de piață, promovand în continuare izolarea față de piețele europene și discriminarea producătorilor români față de cei externi, se accentuează pericolul ca acest proiect să își piardă finanțarea europeană”, precizează BRM.
Compromiterea proiectului românesc din Marea Neagră
Pe de altă parte, reprezentanţii Bursei Române de Mărfuri afirmă că modificările aduse la OUG 64/2016 compromit proiectele de dezvoltare a unor zăcăminte de gaze naturale din Marea Neagră.
“Exxon Mobile ar trebui să anunțe în 2018 decizia cu privire la exploatarea gazului natural din Marea Neagră. În platoul continental al Mării Negre s-a descoperit o serie de perimetre bogate în gaze naturale pentru care este nevoie de foraj la mare adâncime. Alături de Exxon mai pot exploata gaz natural Romgaz, OMV Petrom și Lukoil. Doar Exxon a investit până acum 1,5 miliarde euro în operațiuni de prospecție și explorare. Dacă va implementa proiectul BRUA, România ar putea să câștige sume importante de bani din exploatarea acestor resurse și introducerea acestor resurse în Sistemul Național de Transport. România s-ar putea transforma într-un hub energetic și ar putea contribui la asigurarea securității energetice a UE. Relația cu Uniunea Europeană impune reciprocitate: primești, dar trebuie să și oferi. Veniturile obținute ar contribui la acoperirea fondurilor atât de necesare pe termen scurt și mediu pentru dezvoltarea infrastructurii, inclusiv a celei energetice, și la accelerarea creșterii durabile a economiei. Contextul geopolitic face ca decizia Comisiei să fie cu atât mai bizară cu cât, prin votul său, se periclitează acest proiect vital pentru strategia și securitatea națională”, mai arată reprezentanţii BRM.
“În consecință, facem un apel la toate forțele responsabile din clasa politică și societatea civilă, indiferent de apartenența doctrinară sau de viziunea economică. Considerăm că ceea ce s-a încercat în cadrul Comisiei de Servicii și Industrii a Camerei Deputaților prin amendarea OUG 64/2016 aduce grave atingeri principiilor pieței libere și a intereselor naționale ale României. Sub pretextul unui populism contrazis de realitate și de date, s-a capturat piața de gaze din România de către un grup de interese prezent de mulți ani în sistemul energetic românesc. Efectele sunt clare și pot fi anticipate în detaliu: izolarea României pe piața de gaze europeană; posibile acțiuni de infringement; creșteri de prețuri datorate operatorului de stat care va continua să acționeze netransparent și va conduce la turbulențe si denaturări de prețuri în piață, aşa cum s-a întamplat în zona energiei electrice. Monopolul este cu atât mai periculos cu cât concentrează în mâinile unui singur operator și ale unui singur grup controlul întregului domeniu energetic românesc, atât cel al energiei electrice, cât și al gazelor naturale(n.r. – tot pe Opcom se fac tranzacţii angro şi de energie electrică). Consumatorii români, industriali și casnici, vor fi taxați conform politicilor unui grup de interese, care ține piața sub control. Ne exprimăm speranța că plenul Parlamentului va respinge amendamentele votate de către Comisia de Servicii și Industrii a Camerei Deputaților, deoarece contravin intereselor de securitate ale României, periclitează interconectarea europeană și distrug piața liberă și transparentă”, conchid repprezentanţii BRM.
O singură bursă în Europa
Deputaţii au explicat, în propunerea iniţială privind alegerea Opcom ca unică platformă pentru tranzacţiile angro, că aceasta este o practică curentă în multe state europene. Astfel, la art. 119 al OUG 64/2016, litera “e” precizează că “administrare a piețelor centralizate angro se realizează de către Operatorul Pieței de Energie Electrică și Gaze Naturale „OPCOM” S.A., denumit în continuare „OPCOM”, în calitate de operator al pieţelor centralizate angro de gaze naturale, conform reglementărilor ANRE”. Deputaţii arată şi de ce este necesară unicitatea operatorului pieţelor centralizate angro de gaze naturale şi a operatorului pieţei de echilibrare. “Prin rezoluţia adoptată de Parlamentul European în data de 15.12.2015 denumită ”Către o Uniune Energetică Europeană”, text P8_TA(2015)0444 și
pentru creşterea lichidităţii pieţei concurenţiale angro prin centralizarea activităţilor de tranzacţionare în PVT naţionale unice, administrate de un unic operator de piaţă, în condiţii de transparenţă şi reguli stricte de acces nediscriminatoriu la informaţiile privind cantităţile şi preţurile de tranzacţionare. Conform art. 22 (3) Reg. 312/2014 „În scopul determinării prețului de vânzare marginal, a prețului de cumpărare marginal și a prețului mediu ponderat, tranzacțiile aferente se realizează pe platforme de tranzacționare, care sunt identificate în prealabil de către operatorul de sistem de transport și aprobate de autoritatea națională de reglementare”. Masuri asemănătoare cu cele instituite în Austria, începând cu 01.01.2013, când, prin Legea gazelor, s-a stabilit crearea unui singur PVT (n.r. – punct virtual de tranzacţionare) naţional şi administrarea tranzacţiilor în PVT printr-un singur operator, respectiv prin CEGH (Central European Gas Hub). (https://www.cegh.at/tradin g-location-cegh-vtp). Situații identice se pot întâlni în Germania, Marea Britanie, Belgia, Danemarca, Franța, Italia, Olanda, Polonia, Ungaria etc. privind operatorul unic pentru bursă (sursa – https://www.efet.org/EnergyMarkets/VTP_assessment)”, arătau deputaţii.
De remarcat, printre cele mai importante modificări aduse OUG 64/2016 se numără, pe lângă desemnarea Opcom ca unică platformă pentru tranzacţiile angro, obligativitatea producătorilor şi importatorilor de a tranzacţiona pe bursă minim 70% din cantitatea de gaze, iar licitaţiile pentru dezvoltarea de noi distribuţii de gaze vor fi ţinute de către autorităţile locale şi nu de către Ministerul Energiei (aşa cum se întâmplă în prezent).
