O politică fiscală mai relaxată, un an agricol normal şi o revenire uşoară a cererii externe sunt principalii factori de influenţă ai economiei româneşti în 2013, se arată într-un raport al Băncii Comerciale Române (BCR), care vede produsul intern brut (PIB) crescând cu 1,1%.
“Economia românească va trece printr-un proces gradual de revenire în 2013, ajutată de factori locali şi internaţionali care arată mai promiţător în comparaţie cu anul trecut”, se arată în raport. Resursele publice suplimentare furnizate economiei de către Guvern, o recoltă agricolă normală după seceta severă din 2012 şi o redresare minoră a cererii externe vor susţine o creştere economică de 1,1%.
Încrederea investitorilor s-a îmbunătăţit peste tot în lume la începutul acestui an, după injecţiile ample de lichiditate efectuate de marile bănci centrale în 2012 şi o soluţie de ultim moment la problemele fiscale din Statele Unite ale Americii. Deciziile succesive ale băncilor de investiţii Barclays şi JP Morgan de a include obligaţiunile româneşti în lei în indicii lor privind pieţele emergente au susţinut activele româneşti. Leul s-a apreciat, astfel, la un maxim al ultimului an, CDS-ul a scăzut sub 200 de puncte de bază pentru prima dată din martie 2010 şi randamentele obligaţiunilor de stat la 5 ani s-au redus cu 80 de puncte de bază în mai puţin de o lună.
Astfel, conform BCR, PIB-ul real va avansa cu 1,1% în 2013, după un nivel estimat de 0% pentru anul trecut.
“Implementarea incipientă a unor măsuri dure de austeritate în 2010 a pus finanţele publice ale României pe o cale mai sustenabilă şi a creat spaţiu fiscal pentru majorări ulterioare de salarii şi pensii”, se mai arată în raport. Salariile din sectorul public au fost majorate cu 8% în iulie 2012 şi cu 7,4% în decembrie 2012, în timp ce pensiile au crescut cu 4% din luna ianuarie a acestui an. Mai mult, Guvernul va continua plăţile restante către salariaţi din sectorul bugetar (estimate la 640 milioane lei în 2013), după decizii definite ale judecătorilor în anul 2011. Indicatorul de încredere a consumatorilor s-a îmbunătăţit în ecembrie pentru a treia lună la rând şi a pus bazele unor creşteri ale olumelor de activitate din comerţul retail şi din serviciile pentru populaţie în prima parte a lui 2013.
Buget pro-creştere
“Vedem bugetul de stat pe 2013 ca un buget pro-creştere economică şi considerăm că politicile publice vor susţine consumul gospodăriilor populaţiei”, se mai arată în Raportul BCR.
Planurile guvernamentale de dezvoltare a infrastructurii rutiere sunt dependente de o îmbunătăţire rapidă a absorbţiei de fonduri structurale şi de coeziune şi, totodată, de dezvoltarea de parteneriate public-privat pentru construirea de autostrăzi peste Munţii Carpaţi. Marile proiecte de infrastructură din agricultură, precum Canalul Siret-Bărăgan, ar trebui precedate de adoptarea unei legi, care să stimuleze consolidarea micilor proprietăţi agricole în exploataţii medii şi mari. Creşterea productivităţii din agricultură şi orientarea mai bună spre pieţele de consum vor întări poziţia financiară a fermierilor români şi le va permite acestora să suporte costurile de irigare. Guvernul poate analiza diverse variante pentru comasarea terenurilor agricole, cum ar fi subvenţionarea cheltuielilor administrative efectuate de agricultorii săraci în momentul vânzării terenurilor (cheltuieli de cadastru şi taxe notariale).
Conform modelului nostru, PIB-ul potenţial a scăzut la 1,6% în prezent, de la 4,8% în 2004. Aproape 90% din acest declin poate fi atribuit comprimării investiţiilor până în 2010. “Având în vedere că o majorare semnificativă a investiţiilor, fie publice, fie private, nu este scenariul nostru de bază, iar ocuparea forţei de muncă nu va ajuta prea mult creşterea economică din viitor, credem că numai o îmbunătăţire a productivităţii totale a factorilor poate ridica PIB-ul potenţial spre 3-4% după 2015. O diversificare a motoarelor de creştere economică şi o îmbunătăţire a competitivităţii vor contribui la creşterea rezistenţei economiei româneşti în faţa unor şocuri externe”, se mai arată în raport.
Sectoare economice precum agricultura, transportul şi turismul, care au atras puţine investiţii străine directe în trecut, au un potenţial însemnat de îmbunătăţire a productivităţii. Privatizarea rămâne o opţiune serioasă în transport în 2013.
Dezvoltarea economică din viitor a României trebuie îndreptată spre strategia Europa 2020, care urmăreşte o creştere economică inteligentă, sustenabilă şi cu efecte benefice pentru mase cât mai largi ale populaţiei.
Creşterea ocupării, mai mulţi bani investiţi în cercetare şi dezvoltare, un mediu mai curat, educaţie mai bună şi mai puţini oameni expuşi riscului sărăciei şi excluderii sociale vor reduce vulnerabilitatea României în crizele economice din viitor şi vor favoriza parcursul spre adoptarea euro.
Creşterea gradului de ocupare pentru populaţia în vârstă de 20-64 de ani la 70% până în 2020 rămâne un obiectiv ambiţios pentru România, având în vedere că se porneşte de la o ocupare de 65% în T3 2012 şi sunt necesare încă multe reforme structurale alături de partenerii externi. O schimbare structurală a ocupării dinspre agricultură spre industria prelucrătoare şi servicii, pe fondul unei creşteri economice reduse, este un lucru dificil. Agricultura, un sector care ocupa 35% din forţa de muncă a României acum zece ani, iar în prezent încă ocupă 29%, a avut, în medie, o contribuţie zero la creşterea economică în ultimii zece ani.
Beneficiile economice şi sociale ale unei creşteri economice puternice sunt numeroase – convergenţa reală a economiei româneşti spre standardele Zonei Euro, creşterea economisirii interne şi reducerea dependenţei investiţiilor de fluxurile externe de capital, majorarea volumului resurselor publice disponibile pentru cheltuieli de capital sau sociale. După o reducere în anii 2009-2010, rata internă de investiţii a început să crească la începutul lui 2011, iar acum este aproape de nivelurile anterioare recesiunii economice, la 29% din PIB. Impulsionarea ratei interne de investiţii semnificativ peste 30% nu este un scenariu plauzibil într-un mediu în care băncile trebuie să facă faţă unor reglementări tot mai dure, iar România va pierde în mod sigur fonduri structurale şi de coeziune aferente perioadei 2007-2013. Acesta este încă un motiv care explică necesitatea concentrării creşterii economice viitoare în jurul productivităţii totale a factorilor.
Inflaţia peste ţinta BNR
Rata anuală a inflaţiei a crescut mai rapid decât se estima în decembrie 2012 şi a atins 5%, mult peste ţinta BNR de 3%±1pp, din cauza scumpirii electricităţii şi a unor efecte întârziate ale secetei de vară în agricultură.
Preţul alimentelor a avansat mai rapid decât nivelul general al preţurilor de consum în 2012 (+6,2%) după reducerea producţiei agricole autohtone, dar episodul inflaţionist a fost temperat de persistenţa deficitului de cerere. Rata inflaţiei CORE2 ajustat (n.r. – rata inflaţiei minus preţuri administrate, volatile, tutun şi alcool), care este monitorizată atent de BNR, a rămas neschimbată în decembrie, la 3,3% şi o vedem în continuare prea mare pentru începerea unui ciclu de reducere a dobânzii de politică monetară în
viitorul apropiat.
Inflaţia va atinge un maxim de 5,6% în T2 2013 şi se va reduce apoi spre 4,1% în decembrie 2013, rămânând, astfel, în permanenţă deasupra ţintei BNR. Majorările de preţuri administrate la electricitate (+6% în ianuarie şi +2% în iulie) şi la gaze naturale (+8% în iulie şi +2% în octombrie) vor contribui cu aproximativ 0,8% puncte procentuale la rata inflaţiei de 4,1% din decembrie 2013.
“Modelul nostru arată că un şoc de ofertă de tipul secetei din agricultură, care a redus producţia cu aproape 18% în 2012 în termeni reali, produce efecte negative imediate asupra inflaţiei sub forma creşterii preţurilor de consum, dar şocul este absorbit după 7 luni, iar inflaţia converge spre inflaţia CORE2 într-un orizont de 12 luni”, precizează raportul. Anticipaţiile inflaţioniste ale consumatorilor au scăzut în noiembrie şi decembrie, dar evoluţiile viitoare depind de posibile efecte secundare ale majorărilor de preţuri la energie de la începutul lui 2013. “În concluzie, scenariul nostru referitor la inflaţie este uşor mai optimist decât în urmă cu trei luni, datorită unui leu mai puternic, a unor perspective bune pentru producţia agricolă din acest an şi a persistenţei deficitului de cerere agregată”, mai arată specialiştii BCR.
BNR menţine la 5,25% dobânda cheie
“Considerăm că dobânda de politică monetară va fi menţinută constantă la 5,25% în 2013, iar prima mişcare va fi o reducere în T1 2014. Cu toate acestea, lichiditatea suplimentară furnizată pieţei de către BNR va determina reducerea graduală a dobânzilor interbancare”, arată specialiştii BCR.
Viteza de apreciere a leului de la începutul lui 2013, după formarea rapidă a unui nou Guvern, cu majoritate confortabilă în Parlament, a luat prin surprindere pe mulţi participanţi din pieţele financiare. Deciziile Barclays şi JP Morgan de a include obligaţiunile româneşti în lei în indicii pieţelor emergente începând din martie 2013 au impulsionat cererea pentru obligaţiuni guvernamentale în lei. În 2012 leul a evoluat mai slab faţă de celelalte monede din regiune datorită unor factori locali şi nu a reuşit să beneficieze de îmbunătăţirea treptată a apetitului global la risc, după ce marile bănci centrale au furnizat stimuli monetari consistenţi. Situaţia s-a
schimbat la începutul lui ianuarie, când nerezidenţii şi-au intensificat activitatea pe piaţa valutară şi cea a titlurilor cu venit fix în lei.
“Estimăm un curs de schimb EURRON de 4,35 în martie şi 4,40 în decembrie 2013 şi considerăm că valul abrupt de optimism de pe pieţele financiare se va diminua treptat. BNR şi Ministerul de Finanţe trebuie să facă plăţi totale de 5,2 miliarde euro către FMI în 2013, în timp ce Ministerul de Finanţe trebuie să plătească 1,8 miliarde euro investitorilor privaţi pe fondul ajungerii la scadenţă a unor obligaţiuni în euro emise pe piaţa locală. Toate acestea ar putea limita aprecierea leului. BNR va continua politica sa de flotare controlată a cursului de schimb şi nu va permite o apreciere a leului sub 4,3, datorită riscurilor implicate de o astfel de mişcare bruscă”, se mai arată în raport.
“În 2013 ne aşteptăm la cotaţii ale CDS-ului sub 250 de puncte de bază în cea mai mare a timpului, la investiţii străine directe în creştere marginală la 1,9 miliarde euro şi la o rată medie a inflaţiei mai mare decât în 2012. În aceste condiţii, cursul de schimb de echilibru este estimat la 4,4 în 2013 faţă de 4,3 în 2012“, precizează specialiştii BCR.
