Proiectul termocentralei de 500 MW, estimat la 1 miliard de dolari, pe care societatea chineză China Huadian Engineering urma să îl construiască la termocentrala Rovinari este blocat, problema principală fiind garantarea acţiunilor companiei de stat.
“Din păcate, proiectul de colaborare cu chinezii este blocat, deoarece se pune problema garantării acţiunilor care aparţin CE Oltenia, ca urmare a contribuţiei sale în natură la acestă investiţie. În conformitate cu Actul Constitutiv, aprobarea garanţiilor este de competenţa acţionarilor”, potrivit oficialilor companiei.
Reprezentanţii Complexului Energetic Oltenia şi cei ai China Huadian Engineering au semnat în octombrie 2014 acordul în baza căruia vor înfiinţa o companie cu capital mixt pentru construcţia unui nou grup energetic, de 500 MW, la termocentrala Rovinari, o investiţie de circa un miliard de dolari. Preşedintele China Huadian Engineering, Yang Yong, a arătat atunci că societatea pe care o conduce va fi principalul antreprenor şi investitor, iar scopul este realizarea unui proiect de calitate.
Compania chineză a fost selectată să deruleze investiţia în urma unei licitaţii internaţionale derulată în luna mai 2012. Alt ofertant în cadrul licitaţiei a fost compania japoneză Marubeni Corporation.
Noua termocentrală urma să funcţioneze pe bază de lignit şi va fi construită pe amplasamentul a două blocuri energetice ale termocentralei Rovinari, în prezent dezafectate. Proiectul va fi derulat de o firmă mixtă, în care investitorul străin ar putea să deţină majoritatea acţiunilor.
Construcţia unei astfel de termocentrale durează între trei şi trei ani şi jumătate.
Potrivit CE Oltenia, unitatea va fi echipată cu tehnologie modernă, astfel că preţul la care va produce electricitatea va fi printre cele mai mici dintre toate termocentralele din România.
Compania de stat China Huadian Engineering, care face parte din grupul China Huadian Corporation, are ca principale domenii de activitate producţia de utilaje grele, tehnologii de tratarea apei şi protecţia mediului, energii din surse neconvenţionale, construcţia de centrale electrice, respectiv cercetare şi dezvoltare de produse de înaltă tehnologie. Operaţiunile grupului China Huadian Corporation includ producţia de energie, servicii de termoficare, dezvoltarea de energie din surse primare, precum cărbunele şi alte servicii tehnologice pentru domeniul energetic.
Corporaţia are afaceri în mai multe state, între care Rusia, India, Vietnam, Indonezia sau Arabia Saudită, iar China Huadian Engineering a realizat 212 centrale electrice în China, Indonezia, Malaezia, Cambodgia, având lucrări în desfăşurare şi în Turcia.
China Huadian a fost înfiinţată în 2002 de statul chinez, împreună cu alte patru corporaţii. Împreună, cei cinci producători de energie controlează 45% din capacitatea energetică instalată a Chinei, potrivit publicaţiei americane Forbes.
Contract anchetat de DNA
Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a început urmărirea penală pentru abuz în serviciu privind contractului încheiat de Complexul Energetic Oltenia (CEO) cu BVA Coal pentru livrarea în Serbia a unei cantităţi de cărbune.
”În acest moment, în cauza penală la care faceţi referire este începută urmărirea penală doar cu privire la faptă, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu. Alte informaţii nu pot fi puse la dispoziţie, în conformitate cu prevederile art. 12 alin. 1 lit. e din Legea 544/2001”, se arată într-un răspuns al DNA citat de Agerpres.
În ianuarie 2015, Corpul de control al Ministerului Energiei a desfăşurat la CEO o acţiune de control având ca obiect contractul pentru livrarea de cărbune din Serbia. Ulterior, în martie, raportul Corpului de control a fost transmis la DNA – Structura centrală. În prezent, dosarul privind contractul semnat de CEO cu firma BVA Coal este instrumentat de DNA.
Aceste informaţii apar într-un răspuns formulat de ministrul Energiei, Andrei Gerea, la o interpelare adresată de deputatul Niculina Mocioi pe tema situaţiei de la CEO.
În acelaşi răspuns, Andrei Gerea precizează: ”CEO nu a participat la licitaţia organizată în Serbia, întrucât Guvernul sârb a organizat licitaţia franco-destinatar, adică cu cărbunele transportat direct în depozitele termocentralelor”.
El precizează că la CEO nu sunt capacităţi pentru acest gen de transport, respectiv nu are material rulant pe calea ferată, autovehicule sau alte utilaje de transport. Motiv pentru care ar fi trebuit să se asocieze cu mai multe companii care să deţină licenţele necesare.
”Infrastructura de cale ferată de pe teritoriul sârbesc este de foarte proastă calitate, cu restricţii foarte mari de funcţionare, cu limite de viteză foarte scăzute, cu obligativitatea alcătuirii de convoaie de maxim 15 vagoane în convoi, ceea ce conduce practic la un număr mult mai mare de locomotive, cu costuri mărite corespunzător, în condiţiile în care trebuie transportate milioane de tone de cărbune. O astfel de situaţie conduce la organizarea de transporturi alternative, gen transport fluvial şi transport cu autovehicule, operaţiune costisitoare şi greu de gestionat”, arată Gerea.
El explică faptul că s-a decis ca CEO să facă doar vânzarea propriu-zisă de cărbune la preţul maxim şi a organizat în acest sens o licitaţie la care au participat trei ofertanţi, două firme sârbeşti şi firma BVA Coal SRL.
În răspunsul adresat deputatului Niculina Mocioi, Andrei Gerea nu precizează rezultatele verificărilor făcute de Corpul de control.
Disponibilizări la C.E. Oltenia
Numărul de salariaţi a fost redus cu 1.070 persoane, în urma externalizării Carierei Berbeşti, şi alţi 1.945 de salariaţi au părăsit compania în urma restructurării din iunie 2015. În prezent numărul salariaţilor a ajuns la 15.400.
„Salariaţii disponibilizaţi ca urmare a programului de restructurare beneficiază de plăţi compensatorii, reprezentând două până la şase salarii medii brute realizate la nivel de companie”, spun reprezentanții companiei.
Reprezentanţii producătorului de energie subliniază că pentru acest an nu sunt previzionate alte reduceri de personal.
„Reducerea cheltuielilor cu personalul va contribui la creşterea rentabilităţii şi eficienţei economice a companiei. Redimensionarea forţei de muncă în funcţie de volumul producţiei va duce la creşterea productivităţii muncii de la 658 MWh/salariat în 2014, la 771 MWh/salariat în 2015”, mai arată aceștia.
Oficialii Complexului Energetic Oltenia spun că acţiunile întreprinse în vederea creşterii performanţei operaţionale şi financiare au fost impuse de mediul economic actual, în care producătorii de energie regenerabilă au influenţat reducerea preţrilor de vânzare pe piaţa internă, ca urmare a facilităţilor de care beneficiază conform legislaţiei.
Producătorii de energie regenerabilă “nu sunt interesaţi decât de obţinerea certificatelor verzi – fapt ce determină, în schimb, creşterea preţului final la consummator”, precizează conducerea companiei de stat.
Potrivit acesteia, măsurile companiei au fost impuse şi de existenţa unui dezechilibru major între capacitatea de producţie a C.E. Oltenia şi volumul vânzărilor de energie pe bază de cărbune din piaţă, precum şi de cheltuielile cu achiziţionarea certificatelor de dioxid de carbon, din cauza majorării preţului acestora şi cantităţii necesare, ca urmare a eliminării cotelor gratuite alocate, conform Directivelor Europene.
”Supracapacitatea de producţie din zona energetică, cât şi din zona minieră are drept consecinţă un număr de personal excedentar care necesită resurse financiare mari cu pondere semnificativă în totalul cheltuielilor operaţionale”, precizează reprezentanţii complexului energetic.
Cele mai mari subvenții la regenerabile
Reprezentanţii Complexului Energetic Oltenia spun că suntem ţara cu cea mai mare subvenţie pentru energia regenerabilă din Europa şi chiar din lume, lucru care va determina falimentarea producătorilor clasici şi ar putea afecta siguranţa energetică a ţării.
„În prezent, energia eoliană beneficiază de subvenţii de peste 200 lei/MWh, iar cea solară de peste 1.000 lei/MWh, ceea ce le permite acestora ieşirea în piaţă cu preţuri modice pe MWh. Complexul Energetic Oltenia nu a primit şi nu primeşte stimulente. În următorii ani, instalarea de noi capacităţi de producţie a energiei electrice în eolian şi fotovoltaic ar putea cauza probleme semnificative în funcţionarea sistemului. Menţionăm că CE Oltenia funcţionează în aceste condiţii de piaţă fără subvenţii, dar cu costuri semnificative pentru achiziţia certificatelor de CO2. Acesta este unul dintre aspectele pentru care CE Oltenia a solicitat permanent eliminarea regimului discriminatoriu privind concurenţa în piaţa de energie din România. Pe termen lung, aceste mecanisme inechitabile de piaţă pot duce la falimentarea producătorilor clasici şi pot afecta siguranţa energetică a ţării”, potrivit oficialilor companiei de stat.
Din informatiile afisate pe site-urile ANRE si OPCOM, subvenţiile acordate pentru energie regenerabilă s-au ridicat anul trecut la 1,5 miliarde lei, iar în anul 2013 acestea au fost în sumă de 2,2 miliarde lei. În 2012, aceste subvenţii au fost de 1,5 miliarde lei. Comparativ, numai în primele şase luni din acest an, subvenţiile acordate energiei verzi au fost de 1,03 miliarde lei.
Reprezentanţii companiei spun că toate acţiunile care au decurs din aplicarea actualei legislaţii din domeniul energetic, inclusiv legislaţiei secundare aferente, au fost în spiritul reducerii cotei de piaţă a cărbunelui şi renunţării la producătorii de energie convenţională.
Consumul industrial de energie electrică a scăzut cu 6 % în perioada 2012- 2014. Cota de piaţă a CE Oltenia a scăzut cu 8,9%, de la 30,4% în 2012, la 21% în 2014, “din cauza creşterii nejustificate a cotei energiilor regenerabile raportat la necesarul de energie din Sistemul Energetic Naţional (SEN)” (în prezent există aproximativ 24.400 MW putere instalată, din care peste 5.000 MW reprezintă sursele regenerabile, în condiţiile în care consumul ajunge în medie la 7.000 MW).
Totalul de energie verde ar fi trebuit să ajungă, în 2020, la un procent de 38% din consum. Începând din 2014, cota energiei regenerabile depăşeşte însă, în România, 40% din consumul înregistrat în SEN.
De asemenea, oficialii producătorului de energie subliniază că în 2015, cota de certificate verzi a ajuns la 27%, deşi conform prevederilor iniţiale ale Legii nr.220/2008, cota obligatorie de certificate verzi ar fi trebuit să ajungă la 10,8% în 2015 şi la 16,8% în 2020.
„Majorarea tarifelor pentru medie şi înaltă tensiune afectează marii consumatori industriali, printre care şi CE Oltenia. Toate aceste elemente sunt definitorii pentru situaţia financiară a companiei şi niciuna dintre aceste valori nu este un rezultat al actiunilor întreprinse de conducerea companiei”, spun reprezentanţii C.E. Oltenia.
Potrivit acestora, funcţionarea aleatorie a energiilor regenerabile care au intrat în piaţa garantată pune în pericol siguranţa întregului Sistem Energetic Naţional, iar „obligativitatea producătorilor pe bază de cărbune de a asigura echilibrul implică majorări substanţiale de costuri cauzate de frecventele opriri/porniri şi deteriorări de echipamente ce măresc costurile de producţie / MWh”.
Conducerea companiei de stat precizează că investiţiile în sectorul eolian şi fotovoltaic s-au dezvoltat mult prea rapid şi într-o manieră nesustenabilă în ultimii ani.
“Depindem de apariţia unei strategii coerente care să reglementeze tratamentul egal al producătorilor de energie. Principiile de transparenţă şi competitivitate să fie respectate în Legea Energiei, dar mai ales în legislaţia secundară, deoarece mineritul depinde de producătorii de energie convenţională, a căror intrare în piaţă este puternic dezavantajată faţă de cea a producătorilor de energie regenerabilă, în condiţiile actualei legislaţii”, adaugă reprezentanţii complexului energetic.
Conform site-ului OPCOM, în prezent există aproximativ 317 traderi înscrişi la PCCB-LE (Piaţa centralizată a contractelor bilaterale de energie electrică).
“Majoritatea dintre aceştia sunt şi producători de energie eoliană sau solară şi fac tranzacţii la preţuri de dumping, deoarece sunt interesaţi doar să primească certificate verzi. Bugetul de stat nu este afectat, ci consumatorii finali care plătesc subvenţiile pentru energia regenerabilă. Având în vedere bonusul acordat, preţul energiei regenerabile este cu mult mai mare decât cel al energiei pe bază de lignit. Preţul real plătit de consumatori pentru energia regenerabilă este de cel puţin 520 lei/MWh, respectiv de aproape trei ori mai mare decât cel pe care îl solicită CE Oltenia pentru energia livrat”, subliniază reprezentanţii producătorului de energie.
Potrivit acestora, în ciuda faptului că preţul unitar al certificatelor verzi a fost în scadere, datorită creşterii cotelor de certificate verzi alocate energiilor regenerabile, conform prevederilor legislative, suma plătită de consumatorii finali pentru susţinerea acestor energii este în creştere – acesta fiind motivul pentru care facturile de energie electrică sunt în continuă majorare, chiar dacă preţurile de vânzare a energiei electrice pe bursă au scăzut de la an la an.
Complexul Energetic Oltenia, care include exploatările de lignit din Oltenia, termocentralele de la Craiova, Turceni, Rovinari şi Brăila, are în prezent 15.400 de angajaţi şi asigură peste 20% din producţia de energie electrică al României.
Complexul a fost înfiinţat în 2012 prin fuziunea complexurilor energetice Turceni, Craiova şi Rovinari cu Societatea Naţională a Lignitului Oltenia Târgu Jiu. Compania are 13 grupuri energetice, care cumulează o capacitate instalată de 3.900 MW şi este controlată de stat, prin Ministerul Energiei.
CEO are de încasat creanţe de 1,3 miliarde de lei, conform lui Gerea, cei mai mari debitori având şi ei probleme financiare: Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (308 milioane lei), Termo Craiova (290 milioane lei), CET Govora (250 milioane lei) şi Electrocentrale Oradea (77 milioane lei). CEO a înregistrat la finalul anului 2014 o pierdere de aproximativ 693 milioane lei.
