Proiectul reactoarelor 3 şi 4, care urmează să fie construite la centrala nucleară din Cernavodă, investiţie estimată la 6,4 miliarde euro, va fi actualizat anul viitor de compania de proiect ce va fi înfiinţată de Nuclearelectrica împreună cu China General Nuclear Power Corporation.
”Rămânem pe estimările de 6 miliarde euro care vor trebui actualizate. Toate datele vor trebui actualizate pentru că, din păcate, timpul trece, valorile se schimbă, viaţa e dinamică. De altfel, această actualizare va fi una din activvităţile companiei de proiect, penntru că decizia noastră a fost să nu mai cheltuim nişte bani să actualizăm nişte studii de fezabilitate, care ar fi avut tot o valabilitate limitată. Folosim cifrele pe care le avem deocamdată, ca repere majore, urmând ca atunci când ne apropiem efectiv de implementarea proiectului să refacem toate aceste documente. Noi ne-am dori ca anul viitor să înfiinţăm compania de proiect care va proiecta şi realiza cele două reactoare nucleare”, spune Daniela Lulache, director general al Nuclearelectrica.
Partea chineză va avea 51% sau mai mult din acest proiect, în timp ce partea română va deţine cel puţin 30% din proiect. În anul 2008, proiectul era estimat la 2,2 miliarde euro, însă în noiembrie 2008, Guvernul Călin Popescu Tăriceanu a aprobat raportul de negociere a condiţiilor pentru înfiinţarea societăţii comerciale care va realiza unităţile 3 şi 4 ale centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă, iar valoarea luată în calcul atunci de autorităţi se dublase, la 4 miliarde euro.
”E o tehnologie care avansează. Sunt o multitudine de factori (din cauza cărora valoarea proiectului a crescut de la an la an, n.r.). Fiecare proiect de centrală nucleară este unic. A crescut costul forţei de muncă, au crescut preţurile la materii prime, au crescut multe elemente care în ultimă instanţă compun valoarea unui echipament. Pentru că mare parte din valoarea unui astfel de proiect se referă la valoarea echipamentelor. Între timp, au crescut şi cerinţele de securitate nucleară, în urma accidentului de la Fukushima, din anul 2011. Mai este în timp şi un cost al banilor, sunt multe elemente”, a precizat directorul general al Nuclearelectrica.
Negocierile cu compania chineză au demarat efectiv în septembrie 2014. Memorandumul de Înţelegere privind dezvoltarea, construcţia, operarea şi dezafectarea Unităţilor 3 şi 4 de la Centrala Nuclear Electrică (CNE) Cernavodă a fost parafat între Nuclearelectrica (SNN) şi China General Nuclear Power Corporation (CGNPC) la începutul lunii noiembrie a acestui an. În urmă cu şapte ani, Nuclearelectrica avea şase investitori străini interesaţi să construiască două noi reactoare, dar în prezent o singură companie, China General Nuclear Power Corporation, discută cu Ministerul Energiei dezvoltarea acestei investiţii, estimată la 6,4 miliarde euro.
”Dincolo de faptul că am semnat Memorandumul cu CGN, am intrat acum într-o nouă etapă de negocieri, în care va trebui iar să fim discreţi, pentru că suntem în derularea unor negocieri. Documentele pe care le negociem acum sunt primordial Actul Constitutiv al companiei de proiect şi Acordul Investitorilor, acestea fiind cele două documente fundamentale pentru cooperarea ulterioară între cei doi, sperăm viitori acţionari ai companiei de proiect, respectiv CGN – acţionar majoritar şi Nuclearelectrica – acţionar minoritar până la eventuala intrare a statului român, de asemenea, ca acţionar minoritar, dar care se va întâmpla într-o etapă ulterioară, respectiv în momentul în care va fi nevoie de aportul statului cu apa grea, bunul pe care noi vrem să îl aducem la capitalul social”, a precizat Lulache.
Aceasta menţionează că, dincolo de complexitatea proiectului, există foarte multe condiţionalităţi.
„Una din acestea este identificarea unor mecanisme suport care să contribuie la structurarea finanţării, dar, în acelaşi timp, să corecteze unele probleme curente de piaţă. Evident că până nu se vor face nişte paşi destul de importanţi şi pe această cale tot ce discutăm noi rămâne la un nivel teoretic. Şi rolul statului este important, şi cel al Comisiei Europene. Sunt foarte mulţi actori în povestea asta”, a explicat CEO Nuclearelectrica.
De asemenea, compania pregăteşte deja prelungirea duratei de viaţă a reactorului 1, pus în funcţiune în anul 1996, retehnologizare estimată acum în jurul cifrei de 1 miliard de euro.
”Noi ne-am apucat să pregătim retehnologizarea reactorului 1, în sensul în care acum se fac toate analizele tehnice, care ne vor ajuta să facem studiul de fezabilitate, care ne va da valoarea retehnologizării. Asta înseamnă că va fi scanat întregul reactor şi vom şti ce trebuie înlocuit, ce nu trebuie înlocuit, ce trebuie reparat, efectiv starea fiecărui element care compune reactorul. Sperăm ca până la sfârşitul anului viitor vom fi gata cu evaluările tehnice. Durata de viaţă a reactorului se va dubla. Avem o echipă de proiect care gestionează subiectul, iar o mare parte din studii au fost contractate”, a explicat Daniela Lulache.
De asemenea, producătorii de energie electrică se declară afectaţi de limitarea legislativă a exportului de energie, aceştia urmând să aibă discuţii în acest sens cu toate autorităţile implicate.
”Suntem binecuvântaţi din punct de vedere al resurselor de energie, suntem, aşa cum s-a mai spus, aproape independenţi din punct de vedere energetic. Avem tot ce ne trebuie, soare, vânt, apă, uraniu. Şi putem fi un hub regional. Însă pentru asta ai nevoie să exporţi energia pe care o produci din plin. După cum ştiţi, nu putem exporta energie, potrivit legii. Dar avem reţele de interconectare pe care le putem folosi şi prin care putem exporta energie. În Ungaria, de exemplu, preţurile la energie sunt mai mari. Rezultatele noastre, ale producătorilor de energie, ar mult îmbunătăţite dacă am exporta energie”, a adăugat director general al Nuclearelectrica.
În acest sens, mai mulţi producători şi-au exprimat dorinţa de a discuta cu noul premier, Dacian Cioloş.
”Guvernarea anterioară s-a arătat dispusă să modifice legea, a cerut propuneri de modificare, le-am dat, o să o luăm de la capăt. Vom continua discuţiile cu noul Guvern. Am discutat deja cu noul ministru şi am solicitat o întâlnire şi cu premierul. Îmi place să cred că vocea noastră a devenit puternică şi sper să avem nişte demersuri cât de repede”, a adăugat Lulache.
În ceea ce priveşte posibila listare a unui pachet suplimentar de acţiuni Lulache spune că nu există o decizie clară în acest sens, dar că listarea unui alt pachet minoritar ar fi un demers normal.
„Eu cred că va trebui să se întâmple încă un pas cel puţin pentru că, din punctul meu de vedere şi din toate discuţiile pe care noi le avem în mod constant cu investitorii, discountul pe care îl vedem pe piaţă al acţiunilor SNN este generat cu siguranţă de ce se întâmplă pe piaţa de energie, dar şi de free-float-ul foarte mic şi de lipsa de lichiditate. Şi atunci eu cred că este un demers absolut normal ca, la un moment dat, nu foarte târziu, să se întâmple cel puţin o creştere a free-float-ului, deci să mai avem încă o vânzare de un pachet. Că el poate fi un pachet minoritar… dar aici este o discuţie mai complicată. Şi ştiu că se ia oarecum în calcul, ideea nu este respinsă de nimeni până acum”, afirmă Lulache.
De asemenea, Nuclearelectrica estimează o producţie de energie de 10,89 milioane MWh în 2016, în scădere faţă de acest an, din cauză că reactorul 1 va fi oprit timp de o lună şi 20 de zile. Comparativ, în 2015, producţia companiei este estimată la 10,5 milioane MWh.
”Anul viitor va fi cu şi mai multe provocări decât acum, pentru că oprirea planificată a reactoului 1 va fi mai lungă decât perioada obişnuită, de o lună de zile. Se vor face nişte operaţiuni care nu s-au mai făcut până acum, unele lucrări suplimentare de întreţinere a generatorului de aburi, iar aceste operaţiuni vor fi cu impact, vom avea o producţie mai mică decât în anii anteriori. Vom avea cel puţin 20 de zile de oprire planificată în plus, ceea ce înseamnă 20 de zile fără megawatti vânduţi, dar înseamnă şi costuri mai mari. Să ai o producţie mai mică cu costuri mai mari nu este uşor”, afirmă Lulache.
Acesta este un demers standard, implementat de centralele de tip CANDU 6 la nivel global, o singură dată pe toată durata iniţială de viaţă de 30 de ani a unei unităţi nucleare, în functie de analiza datelor tehnice.
„Analizele aferente prelungirii opririi planificate au evidenţiat, ulterior opririi prelungite din anul 2016, avantaje de natură economică şi tehnică materializate prin îmbunătăţirea eficientei ciclului termic ce are drept rezultat creşterea producţiei cu circa 1.5-2% faţă de nivelul prognozat în lipsa efectuării acestei lucrări. Aceleaşi analize au indicat că momentul optim de realizare a acestei lucrări la Unitatea 1 este în cadrul opririi planificate din 2016”, a punctat CEO Nuclearelectrica.
Compania face permanent angajări, spune Lulache, una din problemele cu care se confruntă industria nucleară la nivel global fiind media de vârstă relativ înaintată a angajaţilor, problemă pe care Nuclearelectrica doreşte să o abordeze proactiv.
Directorul general al Nuclearelectrica se declară mulţumit de activitatea Fabricii de Combustibil Nuclear de la Piteşti, ”o fabrică unde nu există rebuturi, adică rata de defectare este practic inexistentă, totul funcţionează perfect”, FCN Piteşti fiind singura fabrică de combustibil nuclear CANDU 6 autorizată de canadieni la nivel internaţional, în afara Canadei.
Centrala din Cernavodă, operată de Nuclearelectrica, are în funcţiune două reactoare, care acoperă 18-20% din necesarul anual de energie electrică la nivel naţional. Nuclearelectrica are circa 2.100 de angajaţi, iar România prin Nuclearelectrica ocupă primul loc în lume dintr-un total de 398 de reactoare nucleare pe baza coeficientului de utilizare a puterii instalate de la punerea în funcţiune a celor două unităţi şi până în prezent, de 91,1%.
