OMV Petrom, cel mai mare grup petrolier integrat din Europa de Sud-Est, a raportat anul trecut un profit net în creştere cu 140%, de 2,48 miliarde lei, de la 1,03 miliarde lei în anul 2016, în timp ce vânzările au urcat cu 17%, la 19,4 miliarde lei, de la 16,6 miliarde lei, potrivit datelor preliminare transmise Bursei de Valori Bucureşti (BVB).
Numărul de angajaţi al Grupului OMV Petrom a scăzut la sfârşitul anului trecut cu 7%, la 13.790 de salariaţi.
Investiţiile în valoare de 2,96 miliarde lei în 2017 au fost cu 15% mai mari comparativ cu 2016. Acestea au cuprins mai ales investiţiile din Upstream, în sumă de 2,43 miliarde lei, comparativ cu 2,11 miliarde lei în 2016. Investiţiile din Downstream au fost în valoare de 533 de milioane de lei (comparativ cu 453 milioane lei în 2016), din care 446 de milioane de lei în Downstream Oil (comparativ cu 440 milioane lei în 2016).
“În T4/17 am beneficiat de cererea crescută pentru electricitate şi combustibili, precum şi de preţurile mai mari ale mărfurilor; în acest context, marjele de rafinare au fost mai mici cu 1 dolar/bbl comparativ cu T4/16. Ne-am continuat iniţiativele de optimizare a costurilor; cu toate acestea, rezultatele T4/17 au fost afectate de cheltuieli de explorare mai mari şi cheltuieli nerecurente generate de renegocierea contractului colectiv de muncă”, a declarat Mariana Gheorghe, director general al OMV Petrom.
Pe parcursul anului, OMV Petrom a făcut investiţii de 3 miliarde lei şi a platit dividende în valoare de 0,8 miliarde lei, rezultând un flux de trezorerie extins după plata dividendelor de 2,7 miliarde lei.
”Pe baza rezultatelor preliminare şi a fluxului de trezorerie extins foarte bun realizate în 2017, directoratul propune un dividend în valoare de 0,020 lei/acţiune pentru anul financiar 2017, în creştere cu 33% faţă de anul anterior, ceea ce implică o rată de distribuire din profitul net de 45%. Propunerea finală privind dividendul va fi supusă aprobării de către Consiliul de Supraveghere şi AGA din aprilie 2018”, mai arată raportul companiei.
Producţia medie zilnică de hidrocarburi la nivel de grup a fost de 167.600 bep/zi, iar în România de 160.600 bep/ zi, cu 3% sub nivelul din anul precedent.
Producţia totală de ţiţei, gaze şi condensat la nivel de grup, în 2017, a fost de 61,18 milioane bep, mai scăzută decât nivelul din 2016 din cauza declinului natural, vânzării zăcămintelor marginale şi intervenţiei la sonde-cheie în Kazahstan.
În România, producţia medie zilnică a fost cu 3% mai mică comparativ cu anul precedent; producţia totală de ţiţei, gaze şi condensat a fost de 58,63 milioane bep.
Producţia domestică de ţiţei a fost de 24,99 milioane bbl, cu 5% mai mică decât în 2016, din cauza declinului natural, încheierii tranzacţiei cu Mazarine, precum şi lucrărilor de mentenanţă şi de suprafaţă planificate (atât onshore, cât şi offshore).
Producţia domestică de gaze a fost de 33,64 milioane bep, cu 2% sub nivelul din 2016, din cauza declinului natural şi lucrărilor de suprafaţă planificate, parţial contrabalansate de efectul pozitiv al campaniilor de reparaţii capitale de succes.
Producţia de ţiţei şi gaze în Kazakhstan a scăzut cu 17% la 2,55 milioane bep, din cauza declinului natural şi intervenţiei la sonde-cheie.
Volumul vânzărilor de hidrocarburi la nivel de grup a scăzut cu 3% comparativ cu 2016 din cauza scăderii volumelor atât în Kazahstan, cât şi în România.
În 2017, OMV Petrom a finalizat forajul a 69 de sonde noi şi sidetrack-uri, dintre care cinci sonde de explorare.
Cheltuielile de explorare au crescut la 308 milioane lei în 2017, de la 262 milioane lei în 2016, din cauza ajustărilor de depreciere mai mari.
Investiţii de 3,7 miliarde lei
Grupul a planificat pentru acest an investiţii de 3,7 miliarde lei, mai ales pentru intensificarea activităţii de foraj.
Din total, aproximativ 75% din sumă va fi dedicată proiectelor din Upstream.
De asemenea, grupul va opri în mod planificat la jumătate din capacitate centrala electrică Brazi, pentru şase săptămâni în trimestrul al doilea.
Centrala electrica Brazi a fost parţial indisponibilă în 2017, ca urmare a unor defecţiuni la două transformatoare. Centrala a generat o producţie netă de electricitate de 2,59 TWh (în 2016: 2,83 TWh), acoperind aproximativ 4% din producţia de electricitate a României (în 2016: 5%).
”Pentru 2018, ne-am planificat un nivel al investiţiilor de 3,7 miliarde lei, în principal pentru intensificarea activităţii de foraj, proiectul Neptun, revizia generală planificată a rafinariei Petrobrazi şi pentru proiectul Poli-combustibili. În timp ce prioritatea noastră rămâne maximizarea valorii portofoliului curent din Upstream, estimăm un declin al producţiei medii zilnice de 4% comparativ cu 2017, excluzând vânzările de zăcăminte”, declară, în raport, Mariana Gheorghe, directorul general al OMV Petrom.
Pe parcursul anului, OMV Petrom a făcut investiţii de 3 miliarde lei şi a platit dividende în valoare de 0,8 miliarde lei.
De asemenea, pentru anul 2018, OMV Petrom preconizează că preţul mediu al ţiţeiului Brent va fi de 60 dolari/bbl.
”Anticipăm că diferenţialul dintre ţiţeiurile Brent şi Ural să rămână la un nivel similar comparativ cu anul 2017”, adaugă oficialii OMV Petrom.
Nivelul marjelor de rafinare se estimează a fi mai scăzut decât cel realizat în 2017.
”Estimăm că în România consumul privat în creştere va susţine cererea de produse petroliere. În România, ne aşteptăm la o cerere similară de gaze naturale şi electricitate comparativ cu 2017”, adaugă oficialii companiei.
În ceea ce priveşte impozitarea şi redevenţele, ei spun că un cadru fiscal şi de reglementare stabil, predictibil şi favorabil investiţiilor reprezintă o cerinţă esenţială pentru dezvoltarea investiţiilor viitoare, atât onshore, cât şi offshore.
Guvernul a aprobat legea privind activităţile offshore, care acoperă aspecte operaţionale şi de taxare. Legea a trecut de Senat, un pas înainte în procesul de aprobare de către Parlament.
”În octombrie 2017, Ministerul Economiei a publicat un proiect de lege privind redevenţele, pe care l-a retras la finalul lunii decembrie; pe baza programului de guvernare actualizat, estimăm că un nou proiect de lege privind redevenţele va fi supus consultării publice în cursul acestui an”, se menţionează în raport.
Metodologia privind preţul de referinţă al gazelor naturale ce urmează a fi folosită la calculul redevenţelor la gaze naturale a fost aprobată de Agenţia Naţională de Resurse Minerale (ANRM) şi a intrat în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial, adică 12 februarie 2018; preţul de referinţă va fi legat de preţul CEGH al gazelor la hubul din Austria.
Noua reglementare referitoare la impozitarea suplimentară a veniturilor obţinute din vânzările de gaze naturale a fost aprobată în Parlament; rata de impozitare va creşte de la 60% la 80% pentru preţuri realizate la gaze naturale de peste 85 lei/MWh (cota crescută se aplică doar diferenţei dintre preţurile realizate şi valoarea de 85 lei/MWh).
”Impozitarea urmează să aibă caracter permanent; estimăm că legea va intra în vigoare în curând”, spun reprezentanţii companiei.
Investiţiile de explorare sunt estimate a fi în jur de 230 milioane lei.
Conform estimărilor OMV Petrom, cererea naţională de gaze naturale a crescut cu aproximativ 5% faţă de 2016, în timp ce proporţia acoperită de gazele de import a scăzut usor. Pe pieţele centralizate din România, preţul mediu ponderat al gazelor naturale pentru tranzacţiile încheiate în 2017 (66,4 TWh5) cu livrare până la sfârşitul anului 2018, a fost de 75 lei/MWh.
Volumul vânzărilor de gaze naturale ale OMV Petrom a crescut cu 2% faţă de 2016, în principal datorită vânzărilor mai mari către clienţii angro, care au compensat consumul mai mic al centralei electrice Brazi. Pe pieţele centralizate, OMV Petrom a vândut 16,8 TWh în 2017, cu livrare până la sfârşitul anului 2018, la un pret mediu comparabil cu preţul pieţei.
Parcul eolian Dorobantu a generat o productie neta de electricitate de 0,10 TWh (2016: 0,08 TWh), primind aproximativ 143.200 de certificate verzi (2016: aproximativ 127.600 de certificate verzi).
La 31 decembrie 2017, rezervele totale dovedite de ţiţei şi gaze din portofoliul Grupului OMV Petrom erau de 566 milioane bep (din care 542 milioane bep în România), în timp ce rezervele dovedite şi probabile de ţiţei şi gaze însumau 839 milioane bep (din care 792 milioane bep în România).
Rezerve pentru zece ani
Grupul are suficiente rezerve de petrol şi gaze încât să ajungă consumului la nivel national pentru următorii zece ani, spune Mariana Gheorghe, directorul general al grupului.
„Aşa cum după privatizare spuneam că avem rezerve pentru 10 ani, adică acum 14 ani, acum spunem că avem rezerve pentru alţi zece ani şi resurse pe care putem să le capitalizăm, să le convertim în rezerve. Aceasta este natura business-ului nostru. Continuăm investiţiile, de aceea pentru noi important este să avem capacitatea de a investi, astfel încât să avem perspectiva unei activităţi şi a unei dezvoltări sustenabile pe un termen lung. Aceste eforturi sunt reflectate în peste 13 miliarde euro pe care le-am investit în ultimii 12 ani”, a declarat miercuri Mariana Gheorghe, directorul general al grupului, la ultima sa conferinţă de presă în această funcţie.
Ea spune că România oferă în continuare potenţial.
De asemenea, OMV Petrom va pune anul viitor în funcţiune o unitate de poli-combustibili pe care o construieşte în prezent la rafinăria Petrobrazi, o investiţie estimată la 60 milioane euro.
”Bugetul de investiţii pentru acest proiect este de aproximativ 60 milioane euro”, a declarat miercuri Mariana Gheorghe, directorul general al grupului, la ultima sa conferinţă de presă în această funcţie.
Compania a demarat vara trecută lucrările pentru noua unitate de poli-combustibili din cadrul rafinăriei Petrobrazi.
Noua unitate va permite conversia componentelor GPL în benzină şi distilate medii, folosind un proces catalitic.
Unitatea poli-combustibili va permite ca o parte din producţia de componente GPL a rafinăriei, de până la 50.000 de tone, să fie convertită în benzină şi distilate medii. Proiectul implică construirea a trei reactoare principale, mai multe adsorbante, coloane şi pompe.
După privatizare (2005-2016), investiţiile la rafinăria Petrobrazi au însumat 1,2 miliarde euro, din care circa 600 milioane euro au fost investiţi pentru programul de modernizare care s-a desfăşurat în perioada 2010-2014.
Soluţii la gazele din Marea Neagră
Grupul analizează toate opţiunile pentru valorificarea gazelor din perimetrul Neptun din Marea Neagră, luând în calcul inclusiv exportul. Negocierile sunt însă independente de partenerul său de afaceri în acest proiect, gigantul american ExxonMobil, afirmă Mariana Gheorghe.
OMV Petrom va decide în acest an dacă va investi câteva miliarde de euro în proiectul din Marea Neagră.
”Pentru atingerea acelui moment de decizie finală de investiţie, pe lângă elementele tehnice, operaţionale, de fiscalitate, în general de piaţă de gaz, avem nevoie şi de a înţelege şi de a prezenta echipa responsabilă din companie să arate posibilitatea de monetizare a posibilei producţii din Marea Neagră. Acest proces a început pentru evaluarea potenţialului de vânzare a cantităţilor care ar putea să fie vândute în România. În România, după cum ştim, 10% din consum este doar importat. Presupunând că rămânem la acelaşi nivel de consum, cantităţile din Marea Neagră vor trebui să fie mai mari decât acest import. Deci în absenţa unei creşteri a cererii în România, va trebui să ne căutăm opţiuni de vânzare şi pe alte pieţe”, precizează directorul general al grupului, la ultima sa conferinţă de presă în această funcţie.
Obiectivul OMV Petrom în acest sens este zona de vecinătate a României, acolo unde poţi realiza randamentul cel mai bun pentru orice fel de vânzare, mai spune ea.
În plus, în vecinătate, în afară de nevoia de gaz, foarte importante sunt capacitatea de transport, logistica spre aceste zone.
”În această perioadă noi purtăm discuţii şi analizăm scenariul de vânzare spre astfel de pieţe vecine, dar ele trebuie să fie calibrate cu disponibilitatea de interconectivităţi între România şi astfel de pieţe potenţiale. Nu avem niciun contract încheiat la această oră de vânzări ale posibilei producţiei de gaze din Neptun”, menţionează ea.
Mariana Gheorghe specifică faptul că OMV Petrom negociază separat, fiind astfel concurent al ExxonMobil în piaţa de vânzări de gaze.
”Nu se poartă discuţii în consorţiu de niciun fel”, adaugă Mariana Gheorghe.
Gigantul american ExxonMobil, cea mai mare companie petrolieră din lume listată la bursă, este lider global în producţie de hidrocarburi marine şi s-a alăturat OMV Petrom în anul 2008 în proiectul pentru activităţile de explorare din perimetrul Neptun – Zona de Apă Adâncă a Mării Negre.
Mariana Gheorghe declara în noiembrie anul trecut, într-un interviu acrodat News.ro, că în a doua jumătate a lui 2018 se va lua decizia privind o posibilă investiţie de câteva miliarde de euro în următorii 4-5 ani pentru protiectul Neptun Deep din Marea Neagră. ”Acest lucru va da încredere în viitorul acestei companii. Şi vom răspunde provocărilor în piaţă”, a mai spus atunci Mariana Gheorghe.
Dezvoltarea perimetrului Neptun – Zona de Apă Adâncă ar putea fi prima producţie de hidrocarburi în ape de mare adâncime din România.
Costurile unui astfel de proiect de producţie gaze în zona de apă adâncă pot ajunge la câteva miliarde de euro. Perimetrul Neptun se află, de exemplu, la 200 km distanţă de uscat, iar toată infrastructura, inclusiv conductele, trebuie construite.
Cea mai mare campanie de explorare în apele de mare adâncime din Marea Neagră a fost încheiată de ExxonMobil şi OMV Petrom la începutul lui 2016. Costurile de explorare în total au ajuns la 1,5 miliarde dolari, care au dus la prima confirmare de gaze naturale în zona românească a Mării Negre.
OMV, una dintre cele mai mari companii industriale listate din Austria, deţine 51,01% din acţiunile OMV Petrom. Statul român, prin Ministerul Energiei, deţine 20,64% din acţiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea deţine 9,9985%, iar 18,35% se tranzacţionează liber la Bursa de Valori Bucureşti şi la Bursa de Valori Londra.
