Producția internă de gaze a României asigură 90% din consum, iar furnizarea pentru consumatorii protejaţi este asigurată, arată Planul de Acțiuni Preventive privind măsurile de garantare a securităţii aprovizionării cu gaze naturale publicat pe site-ul Ministerului Energiei, în care se precizează că stocul de gaze naturale realizat la sfârșitul ciclului de injecție în acest an este de 2,242 miliarde metri cubi.
„Având în vedere faptul că (…) în România, ponderea producţiei interne în total consum este de aproximativ 90%,-furnizarea de gaze naturale pentru consumatorii protejaţi este, asigurată, în condiții normale de piață și – în situații de urgență – prin implementarea măsurilor prevăzute în Planul de Urgență”, arată documentul, citat de News.ro.
De asemenea, furnizorii de gaze naturale au obligaţia să asigure continuitatea aprovizionării cu gaze naturale aconsumatorilor, ”având în vedere faptul că aceasta reprezintă un serviciu public”.
Capacitatea maximă de extracție (la începutul ciclului de extracție) din depozitele de înmagazinare subterană a gazelor naturale este de 29 milioane mc/zi, iar capacitatea minimă de extracție este 11,5 milioane mc/zi.
Stocurile necesar a fi constituite pentru perioada15 noiembrie 2017 – 15 martie 2018, pentru buna desfăşurare a activităţii în această perioadă, în ceea ce privește realizarea stocurilor de siguranţă ale Sistemului electroenergetic naţional, sunt: 1,3 milioane tone lignit în centrale, 500.000 tone lignit depozitat în cariere, 332.000 tone huilă, 25.900 tone păcură, 1.656 milioane mc volum de apă în lacuri.
Romgaz investește în depozitul Sărmășel
Compania de stat Romgaz, unul din cei doi mari producători de gaze, vrea să investească 136,15 milione euro în depozitul de gaze de la Sărmășel, pentru creşterea capacităţilor de înmagazinare subterană a gazelor naturale, mai arată Planul de Acțiuni. Sărmășel are o capacitate de înmagazinare de 900 milioane mc.
În document se arată totodată că alte 87 milioane euro urmează să fie investite în dezvoltarea depozitului privat de înmagazinare gaze naturale Depomureş, deținut de Engie și Romgaz, care în prezent care o capacitate de 300 milioane mc.
”Printre proiectele de interes comun promovate de România, incluse de Comisia Europeană pe a III-a listă (2017), în sectorul gazelor naturale, se regăsesc și proiecte de investiţii în scopul creşterii capacităţilor de înmagazinare subterană a gazelor naturale, respectiv proiectele promovate de Romgaz și Depomureș: creșterea capacității de înmagazinare subterană a gazelor naturale în depozitul Sărmășel, depozitul de înmagazinare gaze naturale Depomureş”, se menționează în plan.
Legat de proiectul privind creşterea capacităţii de înmagazinare subterană a gazelor în depozitul Sărmăşel, data prognozată de punere în funcțiune a obiectivului este aprilie 2024.
Valoarea estimată a proiectului, incluzând stocul inactiv de gaze este de 136,15 milioane euro, suportat din surse proprii (25%), iar restul din surse atrase (împrumuturi bancare şi fonduri UE).
Lansarea licitației în vederea contractării serviciilor de elaborare a studiului de fezabilitate este în februarie 2018, urmând ca studiul de fezabilitate să înceapă în luna mai a anului viitor.
În ceea ce privește proiectului de dezvoltare a depozitului de înmagazinare gaze naturale Depomureş, acesta are drept scop creşterea volumului util al depozitului subteran până la 600 milioane metri cubi în două etape, respectiv modernizarea infrastructurii actuale utilizate la înmagazinarea gazelor natural.
Proiectul are termen de finalizare anul 2022.
Romgaz operează şase depozite pe teritoriul ţării noastre, cu o capacitate totală de lucru de 2,92 miliarde metri cubi, şi deţine un pachet de 41% din operatorul Depomureş (capacitate de 0,3 miliarde de metri cubi), în asociere cu Engie.
Conducta cu Serbia, gata în 2026
România are în vedere încheierea unui Memorandum de înțelegere cu Serbia pentru construirea unei conducte de interconectare, între Arad și Mokrin, lungă de circa 80 km, pentru creșterea gradului de asigurare a securității energetice în regiune, arată un Plan de Acțiuni Preventive privind măsurile de garantare a securităţii aprovizionării cu gaze naturale, publicat de Ministerul Energiei.
”Varianta analizată de export gaze naturale spre Serbia este de preluare a gazelor naturale din viitoarea conductă BRUA (faza I, II și III). Cel mai apropiat punct al conductei BRUA de granița dintre România şi Serbia este localitatea Mokrin, zona Arad”, arată planul.
Proiectul „Interconectarea sistemului național de transport gaze naturale cu sistemul similar de transport gaze naturale din Serbia” constă în construirea unei conducte de interconectare a sistemului național de transport gaze naturale cu sistemul similar de transport gaze naturale din Serbia pe direcția Arad – Mokrin în lungime de aproximativ 80 km.
Proiectul va consta în construirea unei conducte noi de interconectare pe direcția Arad – Mokrin în lungime de aproximativ 80 km, din care circa 74 km pe teritoriul României și 6 km pe teritoriul Serbiei, dar și construirea unei stații de măsurare gaze naturale, ce poate fi amplasată pe teritoriul României sau al Serbiei.
Termen estimat de finalizare este anul 2026.
Valoarea totală estimată a investiţiei este 43 milioane euro, din care 37 milioane euro conducta pe teritoriul României, 3 milioane euro conducta pe teritoriul Serbiei și 3 milioane euro stația de măsurare gaze, fie pe teritoriul României, fie al Serbiei.
”Exportul de gaze naturale spre Serbia se va realiza după finalizarea proiectului BRUA. În situația în care gaze naturale vor fi preluate din Serbia spre România, acestea pot fi direcționate la consum în zona Timișoara – Arad, prin conducta DN 600 Horia – Mașloc – Recaș (25 bar), la presiuni mai mici decât în conducta BRUA”, se arată în document.
Sistemul Național de Transport al gazelor naturale (SNT) din România este operat de Transgaz, operatorul tehnic al sistemului de transport (OST).
Capacitatea de transport a gazelor naturale este asigurată prin reţeaua de conducte şi racorduri de alimentare, cu diametre cuprinse între 50 și 1.200 mm și lungimea totală de 12.585 km (13.138 km incluzând şi conductele de tranzit).
SNT este conectat cu statele vecine, respectiv cu Ucraina, Ungaria, Republica Moldova și Bulgaria, prin intermediul a cinci puncte de interconectare.
