Afacerile imobiliare cu terenuri agricole, după 1 ianuarie 2014, vor fi libere de orice condiţii, potrivit ultimei variante a Legii privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan de către persoane fizice şi de înfiinţare a Autorităţii pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare. Singura obligaţie cade în sarcina vânzătorului, care trebuie să anunţe intenţia sa de vinde terenul, pentru că există câteva categorii de cumpărători pentru care s-a stabilit drept de preempţiune.
Surse apropiate pieţei funciare susţin că există temerea că Ungaria îşi va sprijini cetăţenii să cumpere pământ în România, mai ales în zona Transilvaniei, începând cu anul 2014. Ungaria deţinea la finele lui 2011 circa 8,17% (57.190 ha) din cele peste 700.000 de hectare de teren agricol cumpărat în România de persone juridice străine, potrivit unor date furnizate în 2011 de MADR, deşi cifrele sunt considerate destul de aproximative.
Variantă cu voie de la UE
Marea schimbare a proiectului de lege vizează eliminarea tuturor condiţiilor pe care ar fi trebuit să le îndeplinească viitorii cumpărători. Formele anterioare ale legii prevedeau ori limitarea la 100 ha a suprafeţelor deţinute de persoane fizice, ori experienţă de cel puţin 5 ani în agricultură; condiţiile au fost considerate discriminatorii de către Comisia Europeană.
În actualul proiect de lege sunt menţinute reglementările privind dreptul de preempţiune la cumpărarea terenurilor. Astfel, înstrăinarea prin vânzare se va face cu respectarea dreptului de preemţiune al coproprietarilor persoane fizice, arendaşilor, vecinilor persoane fizice, persoanelor fizice cu vârsta de până la 40 de ani care desfăşoară activităţi agricole în localitatea unde este situat terenul, precum şi al Statului Român, la aceleaşi preţ şi în condiţii egale, în ordinea stabilită prin această lege.
“Dreptul de preemţiune pentru tinerii până în 40 de ani este analizat pentru că se consideră că este o măsură discriminatorie, însă, pe de altă parte, UE sprijină instalarea tinerilor la sate pentru că populaţia este îmbătrânită şi cred că este o condiţie care trebuie menţinută ca drept de preemţiune. Statul va avea dreptul să intervină, să cumpere teren numai când va considera că terenurile depăşesc anumite suprafeţe, însă acestea vor fi cuprinse în normele metodologice de aplicare”, au precizat sursele din MADR.
Gânduri mari
Prin acest proiect de lege se urmăreşte şi comasarea terenurilor agricole în vederea creşterii dimensiunii fermelor agricole şi constituirea exploataţiilor viabile economic, în condiţiile în care clasa de mijloc din agricultura nu a fost susţinută în ultimii ani. În prezent, 11.000 de fermieri mari cu peste 30 de hectare deţin în total 4,5 milioane de hectare şi iau jumătate din subvenţii, iar 800.000 de fermieri au între 1 şi 5 hectare.
Potrivit proiectului, terenurile agricole situate în extravilan pe o rază de 10 km de la graniţa României pot fi înstrăinate prin vânzare-cumpărare doar cu avizul Ministerului Apărării Naţionale, iar cele stabilite ca zone cu patrimoniu arheologic reperat sau zone cu potenţial arheologic evidenţiat întâmplător, pot fi înstrăinate prin vânzare doar cu avizul Ministerului Culturii.
Autoritatea premierului
Tot prin acest proiect se înfiinţează Autoritatea pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare, care va prelua activitatea, personalul şi patrimoniul Agenţiei Domeniilor Statului, care va trece în subordinea premierului. Autoritatea va fi structura care va emite avizul necesar încheierii contractului de vânzare-cumpărare de terenuri, prin care se atestă faptul că toată procedura de publicitate a ofertei a fost respectată, iar preemptorii au fost înştiinţaţi, potrivit legii.
Start pierdut
Potrivit tratatului de aderare, cetăţenii statelor membre au avut interdicţia de a cumpăra pământ în România până la sfârţitl lui 2013. Tot tratatul nu prevede posibilitatea prelungirii acestei interdicţii, măsura fiind de natura circulaţiei bunurilor, ce ar fi trebuit negociată de Ministerul Finanţelor Publice.
La ora actuală, circa 8% din suprafaţa arabilă a României este utilizată de cetăţeni străini, care au cumpărat în conformitate cu prevederile legale sau au concesionat suprafeţele de teren cu cele două condiţionări care se regăsesc în Codul Civil. Astfel, pentru persoanele fizice există obligativitatea de a avea domiciliul în România, iar pentru persoanele juridice sau asociaţii de a avea sediul în România dacă doresc să deţină teren sau să-l lucreze.
Potrivit datelor MADR, furnizate în 2011, suprafaţa agricolă deţinută de străini în România la finele lui 2011 se ridică la peste 700.000 de hectare, reprezentând 8,5% din suprafaţa arabilă a României, deşi conform RGA din 2010, INS a anunţat doar 470.000 de hectare de ţinute de persoane juridice străine.
Într-un clasament al cumpărătorilor de teren în România, pe primele locuri se află Italia, cu 24,29%, urmată de Germania cu 15,48% şi de ţările arabe cu 9,98%. Totodată, Ungaria deţinea 8,17% din cele peste 700.000 de hectare de teren agricol cumpărat în România, Spania (6,22%), Austria (6,13%), Danemarca (4,52%), Grecia şi Olanda câte 2,4% şi Turcia 0,78%.
În prezent, în România, preţul unui hectar de teren agricole poate pleca de la 2.000 de euro şi poate ajunge până la 18.000 de euro, însă, dacă se va reface sistemul de irigaţii, acesta va creşte considerabil şi se va apropia de cel din ţările UE.
România deţin 13,298 milioane hectare teren agricol, din care aproape 9 milioane hectare este suprafaţă arabilă.
