Memorandumul privind fuziunea dintre Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice (Radet) şi Electrocentrale Bucureşti (Elcen) a fost aprobat de Guvern, a anunţat premierul Victor Ponta. Până acum s-a pus doar problema asigurării căldurii şi apei calde pentru bucureşteni, la preţuri cât mai mici. Ba, mai mult, primarul Sorin Oprescu a declarat că ar fi posibil ca bucureştenii să nu mai plătească deloc energia termică. Totuşi, Elcen are în componenţă şi termocentrala Palas, care dă căldură constănţenilor, şi nimeni n-a pomenit nimic despre acest lucru! Pare că Ponta şi Oprescu l-au uitat pe Mazăre, primarul Constanţei. Despre datoriile de circa 1,3 miliarde de lei ale Radet către Elcen s-a spus doar că se sting în urma fuziunii. Şi, poate mai important, nimeni n-a prea spus nimic despre faptul că Elcen are o putere instalată de aproximativ 1.200 MW, care ar putea asigura circa 7% din energia electrică a ţării. Ce se întâmplă cu sistemul energetic naţional?! De remarcat, se doreşte ca noua structură să fie condusă pe sistemul Apa Nova, care n-are o imagine prea bună printre bucureşteni. În prezent, printre cei care conduc Radet se numără şi Costin Berevoianu, care a fost administrator al companiei Berg Sistem Gaz (implicată în dezastrul de anul trecut de la Sighetu Marmaţiei, când, în urma a două explozii într-o discotecă, 17 persoane au fost grav rănite)
“Un proiect despre care am vorbit foarte mult şi anul trecut, pe care l-am negociat cu partenerii noştri internaţionali şi care dă posibilitatea Primăriei Capitalei să declanşeze un proces care nu va fi nici uşor, nici foarte scurt, dar care, în final, va duce la asigurarea unui sistem performant, accesibil locuitorilor Capitalei”, a precizat premierul îl legătură cu noua structură Radet – Elcen.
La rândul său, primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a apreciat că populaţia Bucureştiului era captivă “unui sistem păgubos, depăşit tehnic, neperformant, cu randamente scăzute şi cu o gestionare defectuoasă”. „Reţeaua funcţionează din 1966, fiind gândită pentru a furniza energie marilor industrii, care mărgineau oraşul. Apa caldă de la CET-uri ocolea la sud, apoi mergea la nord şi apoi în restul zonelor, în formă de ploaie, pentru a încălzi blocurile din cartierele dormitor. De aceea se înregistrează pierderi foarte mari. CET-urile au îmbătrânit, ele raportează un randament de 42%, dar randamentul real este sub 40%. Preţul crescând al gigacaloriei depinde de furnizorii de gaze, astfel ajungând la sume exorbitante. În prezent, din preţul gigacaloriei, cetăţeanul suportă 170 lei, iar Primăria 350 de lei „, a spus Sorin Oprescu.
În opinia acestuia, prin decizia fuziunii se face dreptate, în primul rând, populaţiei Bucureştiului.
“Acum poate începe adevăratul proces de reorganizare a Radet Bucureşti şi a Elcen, adică a distribuitorului şi a producătorului de energie termică, într-un sistem integrat, aşa cum există în majoritatea oraşelor de largă respiraţie democratică“, a afirmat Oprescu.
El s-a declarat convins că în urma reorganizării se va rezolva problema serviciului de alimentare cu energie termică în interesul populaţiei.
Oprescu a menţionat că soluţia adoptată de Guvern a fost validată de FMI şi de Banca Mondială.
“Este pentru prima dată când Guvernul României şi administraţia municipiului Bucureşti colaborează constructiv eficient şi concret într-o perioadă destul de scurtă de timp”, a spus el.
Printre măsurile vizate el a enumerat: reorganizarea Radet în societate comercială a municipiului Bucureşti; fuzionarea segmentului de transport şi distribuţie a energiei termice – gestionat în prezent de Radet – cu segmentul de producţie a energiei termice din cadrul Elcen; modernizarea reţelelor de transport şi distribuţie a energiei termice în primul rând pentru reducerea pierderilor şi a cheltuielilor de exploatare; modernizarea centralelor termoelectrice, care vor fi preluate de la Elcen, precum şi a celor existente, în vederea eficientizării, cu efect direct, asupra costurilor gigacaloriei.
Pentru modernizarea CET-urilor, municipalitatea ar urma să investească circa 1,8 miliarde de euro.
În prezent, Elcen este controlată de Ministerul Economiei, prin compania de stat Termoelectrica, iar Radet este în subordinea Primăriei Capitalei. După fuziune, ambele entităţi vor fi în subordinea Primariei Capitalei.
Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a aprobat marţi componenta Consiliului de Administraţie al Radet, din care fac parte Costin Berevoianu, Marian Agiu, Gheorghe Amzar, Valentin Timnea şi Robert Seremeta. Costin Berevoianu, consilier personal al primarului Sorin Oprescu, a mai fost director al Veolia România (Apa Nova) şi artizanul contractului de concesiune dintre CGMB şi Apa Nova. Berevoianu a mai fost şi administratorul Berg Sistem Gaz, compania furnizoare de gaz din Sighetu Marmaţiei. În urma a două explozii, care au avut loc într-un club din centrul municipiului Sighetu Marmaţiei, în urmă cu un an, 17 persoane au fost rănite grav.
Noua structură condusă pe modelul Apa Nova. Bucureştenii ar putea primi gratis căldura
Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a mai declarat că, potrivit unei analize, în cazul în care vor fi urmaţi toţi paşii fuziunii dintre Radet şi Elcen, iar o parte din profit ar reveni Primăriei, locuitorii Capitalei nu vor mai plăti pentru încălzire.
„Dacă în doi ani de zile reuşesc – şi sper să reuşesc – să parcurg toţi paşii, în caz de delegare de serviciu, toată lumea este de acord – mă refer la economişti, la finanţişti – că profitul celor care preiau această delegare este undeva la 11% anual. Dacă din profitul acesta – mă refer la producerea de energie electrică 80% şi 20% termic – dacă 1% din acest profit anual, este de acord – şi cred eu că o să fie de acord – să îl dea Primăriei generale, îndrăznesc să spun că nimeni nu va mai plăti încălzire”, a spus Sorin Oprescu, într-o declaraţie de presă la Palatul Victoria, conform Agerpres.
El a mai precizat că, în urma consultărilor cu Banca Mondială şi FMI, s-a căzut de acord asupra variantei delegării de serviciu, după modelul Apa Nova. Pe de altă parte, Oprescu a adăugat că de câteva zile a început să fie analizată şi varianta unui parteneriat public privat.
„Unirea aceasta între două societăţi comerciale încearcă şi reuşeşte, pe de o parte, să taie toate penalizările aberante şi datoriile care vin din ultimii douăzeci de ani. Aceste datorii se vor stinge prin fuziune”, a mai afirmat primarul.
Specialiştii estimează că fuziunea ar putea dura peste un an, dar primarul a promis că termenul va fi înjumătăţit, deoarece e important ca efectele să se vadă în iarna care urmează.
„Anvizajăm faptul că, în această structură, 80% se va produce energie electrică, care va fi vândută pe piaţa liberă. Avem obligaţiile de a avea oricând la dispoziţie o putere de producţie de 500 de megawaţi, conform dispecerului naţional, şi de a introduce în sistem dacă e nevoie. Iar cei 20% (…) fie într-un parteneriat public privat, fie într-o delegare de serviciu, să putem avea banii ăştia în câţiva ani de zile pentru a putea să refacem puterea de producere a energiei electrice şi termice” a spus el.
