Piața auto a scăzut cu peste 34% în primele șapte luni în România, la 61.796 autovehicule înmatriculate, față de aceeași perioadă a anului trecut, arată datele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor Auto (APIA).
”Deși în luna iulie a acestui an s-au înmatriculat (conform datelor DRPCIV) mai puține autovehicule comparativ cu luna similară a anului trecut (-42,4%), dacă ne raportăm la evoluția din acest an, putem aprecia că piața auto dă semne de revenire (+22,9% comparativ cu volumul înregistrat în luna iunie, după ce și în iunie am remarcat o creștere de 38,9% față de luna mai a acestui an)”, arată datele publicate luni de APIA.
În iulie, au fost înmatriculate 14.687 de autovehicule (autoturisme, vehicule comerciale ușoare și grele, minibuze si autobuze), cifră care este, însă, inferioară (-42,4%) celei din luna similară din 2019, când au fost înmatriculate 25.490 autovehicule, multe datorită unor termene limită impuse prin regulamentele de omologare.
”Astfel, după șapte luni din 2020, se înregistrează o evoluție generală negativă a pieței (-34,2% comparativ cu perioada similară din 2019)”, precizează APIA.
În ceea ce privește achizițiile de autoturisme noi din UE, este relevantă situația din țările Europei de Vest care, în luna iulie, a înregistrat o creștere de 2,2% comparativ cu luna similară a anului trecut, compensând, astfel, într-o oarcare măsură, scăderile de până acum. Cu toate acestea, după primele șapte luni din 2020, pe ansamblul acestui grup, se înregistrează, (conform LMC Automotive www.lmc-auto.com), o evoluție generală negativă (-35,0%) comparativ cu aceeasi perioadă din 2019.
Top-ul general pe mărci (autoturisme+ autovehicule comerciale) după primele șapte luni din acest an este condus de către Dacia, cu 20.252 unități, urmată de către Volkswagen, cu 5.779 unități, Renault 5.667 unități, Skoda, 5.000, Ford cu 4.905 unități, și Hyundai cu 4.064 unități.
La categoria Autoturisme, scăderea e de -44,2% în luna iulie 2020 față de iulie 2019, de unde rezultă o evoluție generală în 2020 de -34,0%.
La finalul primelor șapte luni din acest an, Top 10 este condus de către Dacia, cu 18.950 unități (-33,8% față de 2019, cotă de piață 30,7%), urmată de către Skoda, cu 5.000 unităţi (-34,6%, cotă de piață 8,1%), Volkswagen, cu 4.880 unități (-24,5%, cotă de piață 7,9%), Renault 4.678 unități (-44,3%, cotă de piață 7,6%) și Hyundai cu 4.064 unități (-8,9%, cotă de piață 6,6%).
”Cu cele 8.353 unități vândute, Dacia Logan este cel mai bine vândut model după șapte luni din 2020 (-46,6% comparativ cu anul trecut), urmat de Dacia Duster, 4.731 unități (-25,9%), Dacia Sandero, 4.576 unități (-7,6%), Renault Clio, 2.074 unități (-44,6%) și Skoda Octavia, 1.795 unități (-39%).
Analizând segmentarea pe clase, după primele șapte luni din anul 2020, toate segmentele sunt în teritoriul negativ. Segmentul SUV este, în continuare, pe prima poziție, cu o pondere în total piață de 38,7%, acesta înregistrând și o scădere sub media pieței (-25,4% față de -34%). Segmentul C, cu 33,5% din total piață este pe locul secund, iar pe locul al treilea, în ușoară creștere în ultimele luni, segmentul B, care reprezintă 20,6% din total piață.
În ceea ce privește autoturismele “verzi“, respectiv cele electrice (100% și hibride plug-in), precum și cele hibride (care dispun de propulsie electricăfără încărcare din sursă externă), deși după primele 7 luni din 2020, piața auto este în scădere puternică, această categorie de autoturisme înregistrează, pe ansamlul ei, un volum în creștere (+3,6%), comparativ cu perioada similară a anului trecut.
”Pe subcategorii, consemnăm o creștere importantă de 38,6% la autoturismele 100% electrice și una mult mai consistentă, de 115,1%, la celehibride plug-in. Pe de altă parte, autoturismele hibride care dispun de propulsie electrică (nu sunt incluse aici cele mild hibrid), înregistrează după primele șapte luni din 2020, o evoluție negativă (-11,5%)”, arată APIA.
În ceea ce priveste topul pe marci la 7 luni al automobilelor electrice (100%+cele hibride plug-in), care sunt stimulatete prin Programul Rabla Plus, cele mai mari volume înregistrează Renault (285 unități), Skoda (213 unități) și BMW (132 unități).
”În acest context, este de așteptat ca, în 2020, achizițiile de autoturisme ‘verzi’ să înregistreze volume semnificativ mai mari decât cele din anul anterior, acestea fiind, în mare măsură, stimulate de Programul Rabla Plus (la această dată, programul înregistrează peste 1.400 rezervări de autoturisme electrice și hibride plug-in față de doar 800 anul trecut (+75% intenție de cumpărare)”, arată datele APIA.
Referitor la evoluția autoturismelor cu tracțiune integrală (4×4), după 7 luni din 2020, acestea reprezintă 21,4% din totalul achizițiilor, pe un volum total de 13.201 unități, inferior cu 27,4% celui consemnat în aceeași perioadă din 2019.
Despre autovehicule comerciale ușoare (inclusiv minibusesi pick-up), APIA menționează că această categorie de autovehicule a înregistrat o scădere importantă în luna iulie (-36,4%), mai puțin amplă comparativ cu autoturismele, fapt care contribuie la consemnarea unei evoluții generale aflate în registrul negativ -27,9% pe primele șapte luni din 2020.
Vânzările vor scădea și mai mult
Potrivit raportului PwC ”Covid-19 Automotive Perspective”, se conturează patru scenarii posibile privind evoluția industriei auto europene în acest an. Raportul estimează o scădere a producției între 10,7% și 32,6%, iar a vânzărilor de autoturisme între 20,8% și 38,5%.
”Industria auto se confrunta cu provocări mari și înainte de apariția crizei pandemice, precum costurile ridicate cu investițiile în noile tehnologii, vehicule autonome, soluții de mobilitate și conectivitate, lipsa infrastructurii de încărcare și țintele ambițioase de reducere a emisiilor CO2 ale UE. Acum, ele vin la pachet cu o scădere semnificativă a vânzărilor la nivel global, încetinirea producției, lanțuri de aprovizionare afectate și probleme în asigurarea lichidității și a finanțării”, spune Daniel Anghel, partener, liderul serviciilor pentru industria automotive, PwC România.
Majoritatea fabricilor din industria auto s-au deschis treptat, dar nu funcționează la capacitate maximă.
”Distanțarea socială destul de dificilă pe o linie de asamblare, deficitul de forță de muncă cauzat de concediile medicale sau timpul necesar pentru igienizare sau pentru a aplica alte măsuri de siguranță influențează productivitatea firmelor în perioada următoare. Totodată, cererea consumatorilor a scăzut pe termen scurt, ducând la prăbușirea vânzărilor de vehicule noi, amânarea cheltuielilor pentru întreținere neesențială și neplata creditelor pentru împrumuturi auto, multe dintre acestea fiind datorate companiilor de leasing sau creditare ale producătorilor”, adaugă el.
În acest context, potrivit raportului PwC ”Covid-19 Automotive Perspective”, se conturează patru scenarii posibile privind evoluția industriei auto europene în acest an, care estimează o scădere a producției între 10,7% și 32,6%, iar a vânzărilor de autoturisme între 20,8% și 38,5%.
”Dacă deficitul producției din lunile februarie – aprilie nu se va compensa, dar își revin cererea și există oferte care să trezească interesul clienților, producția auto din Europa ar putea scădea cu 10,7% până la finalul anului 2020, iar vânzările s-ar diminua cu 20,8%”, arată raportul.
După ridicarea restricțiilor, guvernele europene au convenit rapid și au coordonat stimulente pentru vânzări, ca în 2008-2009, care ajută producătorii și dealerii să vândă stocurile existente de vehicule. Efectele imediate ale schemelor de stimulare asupra volumelor de producție sunt limitate în cel mai bun caz, dacă nu sunt adaptate la vehiculele ecologice și cele noi, care să inducă cererea imediată de înlocuire a mașinilor vechi. În aceste condiții este estimată o reducere cu 26,3% a producției în 2020 și cu 32% a vânzărilor, se arată în raport.
Un alt scenariu arată că producția se recuperează, însă într-un ritm mai lent, din cauza rețelelor de furnizori deteriorate. Efectele perturbatoare asupra economiei și furnizorilor duc la o redresare treptată întinsă pe mai multe trimestre. Astfel, producția auto din Europa s-ar prăbuși cu 32,6%, iar vânzările cu 38,5%.
Al patrulea scenariu arată că, după vară, va urma un al doilea val Covid-19, care poate fi stăpânit mai eficient cu măsuri mai direcționate. Efectul general este structural și se va extinde și în următorii ani. În acest scenariu, producția ar consemna o reducere de 15,7%, iar vânzările ar scădea cu 26,4%.
”Pentru producția auto din România, o vulnerabilitate în această perioadă este dependența de exporturi, care își revin foarte greu. Exporturile de maşini şi componente auto reprezintă 46,6% din totalul livrărilor externe ale României, iar în primele șase luni ale anului au consemnat o cădere de peste 20%, potrivit Institutului Național de Statistică. De asemenea, vânzările de autoturisme înregistrează pe piața românească, conform numărului de autoturisme noi înmatriculate, o scădere de peste 34% în primele șapte luni ale lui 2020, față de perioada similară a anului trecut”, se precizează în raport.
Măsurile care au fost luate deja de Guvern, cum ar fi sprijinirea șomajului tehnic în perioada stării de urgență, rambursarea mai rapidă a TVA și amânarea plății unor impozite, au asigurat o anumită lichiditate companiilor producătoare în această perioadă, mai relevă raportul.
”În plus, autoritățile ar putea să întreprindă un set de măsuri pentru a îmbunătăți vârsta parcului auto din România, pentru a sprijini vehiculele mai puțin poluante. În acest context, continuarea programului Rabla, cu accent pe achiziția de mașini electrice și hibride, și dezvoltarea infrastructurii de încărcare electrică ar fi un plus. Pentru multe companii din industria auto la nivel global, criza Covid-19 a evidențiat problemele care aveau deja nevoie de atenție și a căror rezolvare nu mai poate suporta amânare, precum optimizarea gamei de produse și a portofoliului de investiții. De asemenea, revizuirea pe termen lung a lanțurilor de aprovizionare este esențială ca să fie pregătite pentru orice scenariu, în condițiile în care una dintre principalele preocupări și vulnerabilități rămâne posibilitatea unui al doilea sau al treilea val de pandemie”, spun analiștii.
