Acasă Analize Petroliştii europeni îşi manifestă îngrijorarea faţă de efectele OUG 114

Petroliştii europeni îşi manifestă îngrijorarea faţă de efectele OUG 114

de M G

“Dorim să vă atragem atenția asupra impactului negativ pe care modificările legislative introduse prin OUG nr. 114/2018, publicate în Monitorul Oficial din 29 decembrie 2018, le creează pentru producătorii de gaze naturale din România”, se arată într-o scrisoare pe care petroliştii europeni au transmis-o premierului Viorica Dăncilă, ministrului Energiei Anton Anton şi secretarului de stat Robert Tudorache (vezi – scrisoare gaze).

Cu sediul la Bruxelles, Asociația Internațională a Producătorilor de petrol și Gaze (IOGP) este vocea industriei mondiale de explorare și producție. Membrii IOGP produc 40% din petrolul și gazele din lume şi 85% din cele ale Europei. Printre membrii IOGP se numără Exxon, Chevron, BP, Shell, Socar, grupul ungar MOL, grupul polonez PGNiG, austriecii de la OMV (“patronul” OMV Petrom din România), kazahii de la Kazmunaigaz (care deţine Rompetrol şi rafinăria Petromidia) etc. De remarcat, nicio companie românească nu face parte din IOGP.

În scrisoarea către autorităţile române, François-Régis Mouton, directorul regional pentru Europa al IOGP, arată că organizaţia sprijină o piață energetică internă eficientă în Europa, în care petrolul și gazul pot circula liber peste granițe. “Ne implicăm, de asemenea, în discuții pe probleme tehnice și ne străduim să ne asigurăm că normele care acoperă aspecte financiare sporesc evoluția pieței energiei”, se mai arată în scrisoare.

Potrivit reprezentanţilor IOGP, “România are potențialul de a deveni al treilea producator de gaze din Europa, datorită rezervelor sale offshore din Marea Neagră, dacă ar pune în practică cadrul politic (n.r. – de politică economică) adecvat”.

“În opinia noastră, această perspectivă este periclitată de măsurile introduse de OUG 114, care limitează prețul gazelor produse pe piața internă, introducând obligații de vânzare pentru producătorii de gaze către consumatorii români și introducând o contribuție de 2% din cifra de afaceri pentru autoritatea națională de reglementare (n.r. – ANRE). Aceste măsuri înlătură, în esență, conceptul de piață liberă a gazelor naturale în România, cu impact și asupra întregii regiuni. În prezent, (noile măsuri) descurajează puternic viitoarele investiții offshore și onshore în România”.

“Măsurile constituie o altă perturbare a pieței și o suprareglementare, care reduce încrederea investitorilor într-un cadru legislativ stabil, pentru investițiile în România. Impactul acestora va dura cu mult peste perioada de aplicare propusă (n.r. – anul 2022). În plus, interdicția indirectă de export introdusă de OUG 114, prin obligația de a acoperi prioritar consumul gospodăriilor și alocarea obligatorie pentru consumul clienţilor non-casnici este împotriva principiilor unei piețe interne integrate a energiei în Uniunea Europeană. De asemenea, OUG 114 va avea impact asupra eforturilor mari de investiții în coridoarele de infrastructură din regiune. Întrucât aceste investiții vor fi extrem de provocatoare pentru a le justifica sau a le finanța, fără posibilitatea de a le transporta transfrontalier, liber, în conformitate cu cel de-al treilea pachet energetic al UE. De asemenea, menționăm că, în conformitate cu dreptul comercial al UE, orice derogare de la principiul liberei circulații a mărfurilor, care nu este interpretată strict și restrictiv în conformitate cu legislația UE, contravine cerințelor legale ale UE”, se mai arată în scrisoarea petroliştilor europeni.

Contribuţie disproporţionată

Pe de altă parte, François-Régis Mouton subliniază că, respectând pe deplin dreptul de reglementare al ANRE, contribuţia bănească de 2% din cifra de afaceri “pare a fi disproporționată față de costurile de funcționare” ale autorităţii, iar impactul asupra producătorilor de gaze din România va fi semnificativ, mai ales că aceste costuri suplimentare ale companiilor nu pot fi transferate clienţilor finali.

IOGP încurajează legislatorii naționali să evite efectele negative asupra dezvoltării potențialului resurselor energetice din România, cel puțin prin abrogarea rapidă a articolelor 124 (1,1), 124 (1,2), 124 (1,3) și 181 (9) introduse prin OUG 114/2018. Este vorba despre modificările la Legea 123/2012 prin care preţul gazelor naturale produse pe teritoriul României se plafonează la 68 lei/MWh, până la sfârşitul lunii februarie 2022.

De asemenea, reprezentanţii IOGP solicită reducerea contribuţiei de 2% la un nivel proporţional.

“Un cadru legislativ și fiscal stabil și previzibil este esențial pentru orice investiție și este de o importanță deosebită în această industrie cu costuri intensive de capital”, se mai arată în scrisoare.

De asemenea, reprezentanţii IOGP îşi manifestă disponibilitatea de a-şi pune la dispoziţia autorităţilor expertiza pentru a identifica cele mai bune soluţii, care să răspundă cel mai bine nevoilor tuturor părților interesate: Guvern, companiile din sector şi oamenii din România.

Potrivit reprezentanţior IOGP, copii ale acestei scrisori au fost transmise vicepreşedintelui Comisiei Europene şi comisar pentru Uniunea Energetică, Maroš Šefčovič, comisarului european pentru Energie şi Schimbări Climatice Miguel Arias Cañete, directorului general al DG Energy Dominique Ristori, consilierului de stat Florin Ciocănelea, preşedintelui Comisiei pentru Buget din Camera Deputaţilor Sorin Lazăr, preşedintelui Comisiei pentru Muncă, Adrian Solomon, şi preşedintelui Comisiei pentru Tehnologia Informaţiei, Cătălin Drulă.

din aceeasi categorie