Dacă prețul petrolului, ajuns acum la sub 50 dolari pe baril, nu a pus suficientă presiune pe industria petrolieră a Canadei, în timp ce un raport recent cere închiderea tuturor exploatărilor de nisip petrolifer în următorii cinci ani, pentru ca producția să fie redusă cu trei sferturi faţă de nivelul actual și, totodată, pentru ca marea majoritate a bitumului să rămână în pământ. Practic, acest nou raport sugerează că reserve extreme d e importante de petrol trebuie să rămână în pământ, pentru a îndeplini obiectivele de mediu.
Potrivit estimărilor, există 2,5 trilioane de barili de petrol în nisipuri. Era petrolului se va încheia, fără îndoială, rămânând cantități imense de petrol și gaze, încă, în pământ, notează publicaţia canadiană Calgary Herald, care citează un raport al unor cercetători britanici.
Elementul și mai dureros care reiese din raportul cercetătorilor Christophe McGlade și Paul Ekins, publicat recent în revista Nature, a fost perspectiva asupra limitelor de captare și stocare a carbonului, spre extinderea substanțială în orizonturi de timp, pentru dezvoltarea de combustibili fosili, cum ar fi nisipurile petrolifere.
Cercetarea a arătat, de asemenea, că punerea în aplicare a tehnologiei costisitoare, respinsă ca fiind „un experiment științific” de premierul din Alberta, Jim Prentice, înseamnă că rezerve dovedite de 39 de miliarde de barili de bitum ar fi „unburnable” (nu pot fi consumate, n.r.) versus 40 de miliarde de barili, fără CCS (Carbon Capture and Sequestration, captarea și stocarea dioxidului de carbon). Oricum, circa 75% din rezerve rămân în sol.
Autorii au concluzionat că 24% din rezervele de gaze naturale din Canada și între 82% și 85% din rezervele de cărbune trebuie să rămână în sol, cu sau fără captarea și stocarea CO2.
Problema captării și stocării dioxidului de carbon este deosebit de relevantă în Canada, care este un lider global în acest sector. Provincia Alberta a contribuit cu 1,3 miliarde dolari – mai mult decât oricare alt guvern – pentru câteva proiecte privind captarea și stocarea CO2 , conectate la nisipurile petrolifere. Proiectul Quest al Shell Canada va începe în cursul acestui an. Saskatchewan a finanțat un proiect CCS care a început în octombrie 2014, la centrala pe cărbune de la Boundary Lake și care trimite dioxidul de carbon la Cenovus Energy, proiectul Weyburn privind recuperarea petrolului.
Agenția Internațională pentru Energie a declarat că este nevoie de captarea și stocarea CO2 pentru a preveni schimbările climatice la nivel mondial, dar, în ciuda proiectelor de succes din anumite locații, există o preocupare majoră față de costurile unei tehnologii odată prezentată ca un „glonț de argint” pentru a rezolva emisiile de gaze cu efect de seră.
Potrivit studiului, Canada va putea produce 7,5 miliarde de barili din nisipurile petrolifere între 2010 și 2050, dacă planeta va îndeplini obiectivul ONU de a menține temperaturile globale în limita a 2 grade C față de nivelurile actuale. Asta înseamnă aproape 515.000 de barili pe zi timp de peste 40 ani, dar producția din nisipuri petrolifere este deja de 2 milioane de barili pe zi și Asociația Producătorilor de Petrol din Canada estimează că producția va fi de 3,2 milioane de barili până în 2020.
Asociația sugerează că mineritul va reprezenta 1,33 milioane din această cantitate de barili în 2020.
Producătorii de țiței au anunțat întârzieri, deoarece prețurile la petrol au scăzut sub mai mult de jumătate din valoarea lor în mai puțin de șase luni, dar nu e nimic care să arate că prețul de azi va reduce dezvoltarea aproape de scară propusă de McGlade și Ekins.
Raportul nu este pur și simplu un atac la adresa nisipurilor petrolifere. Acesta prevede că 431 miliarde de barili de petrol din rezervele la nivel mondial – inclusiv 263 miliarde de barili din Orientul Mijlociu – ar trebui să fie considerate „unburnable”, împreună cu 95 de trilioane de metri de gaze naturale și 819 gigatone de cărbune.
Cercetarea nu ia în considerare economia sau alternativele la combustibil.
De asemenea, nu este primul studiu care sugerează că rezervele de petrol dovedite în valoare de mii de miliarde de dolari vor trebui să rămână în pământ, pentru a îndeplini obiectivele climatice. Cu toate acestea, se aplică un model matematic pentru a determina cantitatea de petrol, gaze naturale și cărbune la care va trebui să renunțe fiecare țară sau regiune pentru a îndeplini obiectivele.
Este, fără îndoială, primul raport care va atrage atenția asupra pericolelor privind arderea combustibililor fosili, înainte de summit-ul ONU privind schimbările climatice de la Paris, din luna decembrie.
„Deși au existat, anterior, temeri asupra lipsei de combustibili fosili, într-o lume limitată climatic acest lucru nu mai este o preocupare relevantă”, au concluzionat McGlade și Eakins.
Având în vedere politica de negociere a unui comerț global sau acord de mediu – și guvernele din întreaga lume s-au angajat să maximizeze valorea resurselor lor de petrol – a cenzura industria petrolului la nivel mondial este ceva ce pur și simplu nu se va întâmpla.
Prețului petrolului – oricât de mult va exista – va avea un impact mult mai mare în dezvoltarea viitoare.
