Sistemul energetic ar fi putut intra în avarie în urmă cu două săptămâni, dacă nu ar fi venit weekend-ul, iar perioada de viscol nu ar fi luat sfârşit, întrucât nu existau stocuri suficiente de cărbune, a declarat preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, Iulian Iancu. La rândul său, ministrul Economiei, Alexandru Petrescu, a declarat că perioada de risc nu s-a încheiat, având în vedere că vor urma și alte zile cu temperaturi scăzute.
Iulian Iancu a fost întrebat de ziarişti care este cauza preţurilor uriaşe din aceste zile de pe bursa de energie, care au ajuns la 600 de lei pe MWh, de două ori mai mari faţă de începutul anului. „Aceste vârfuri s-au înregistrat pentru că noi nu am putut să valorificăm din timp stocurile de materie primăă energetică la nivelul potenţialului zăcămintelor noastre, iar unii operatori chiar nu şi-au realizat obligaţia şi, cu toate acestea, nu a fost luată nicio măsură din partea celui care avea responsabilitate directă, adică Ministerul Energiei. Realitatea este că nu a fost constituit stocul de cărbune în centrale; noi vorbim de capacitatea disponibilă atunci când dă comandă Dispecerul Naţional. Erau stocuri pentru două zile jumătate, trei zile, patru zile, ceea ce este de neimaginat pentru funcţionarea unui Program de iarnă stabilit prin Hotărâre de Guvern. Deci, nu a fost respectată Hotărârea de Guvern, nu au fost realizate stocuri”, a spus Iancu, prezent la Adunarea Generală a membrilor Comitetului Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNr – CME), al cărui preşedinte este.
„Dacă nu ar fi venit perioada de weekend, când scade consumul şi, din fericire, s-a diminuat viscolul şi a putut să intre energia eoliană cu un aport foarte mare, de 2.000 de MW, sistemul energetic ar fi putut să intre în vârful maxim de criză, adică putea să intre în avarie”, a susţinut Iancu, referindu-se la perioada de acum două săptămâni.
Deputatul a adăugat că, timp de trei zile, sistemul energetic românesc a funcţionat la limită, fără rezervă de capacitate.
„Funcţionarea la limită, în cazul României, s-a înregistrat pentru trei zile consecutiv, când am funcţionat fără rezervă de capacitate. Acela este un moment de criză. Dar momentul de criză nu s-a datorat lipsei de capacitate în sistemul energetic românesc, ci lipsei de resursă de materie primă, adică în cazul nostru – noi nu am avut stoc de cărbune”, a precizat el.
Iulian Iancu a adăugat că ministrul Energiei, Toma Petcu, a prezentat corect situaţia în Guvern, când a arătat că mai sunt stocuri doar pentru patru zile, în timp ce, în spaţiul public, au apărut informaţii că, de fapt, stocurile ar fi fost mai mari.
„Nu poţi să îţi permiţi să intri în iarnă fără stocuri de cărbune. În contradictoriu, s-a spus că avem 800.000 de tone, dar acesta era cărbunele din carieră şi nu cărbunele din curte (curtea centralei – n.r.). Ca să-l aduci din carieră în curte s-a observat că nu poţi să încarci decât 12 navete pe zi, că nu poţi din cauza faptului că a crăpat linia ferată, că trebuie să schimbi de pe o locomotivă electrică pe una Diesel, că e îngheţ, că e frig, că îngheaţă cărbunele, că nu arde… Cine nu cunoaşte detaliile poate să se joace cu aceste cuvinte şi să spună că da, am avut stoc în carieră. Cariera e la 50 de kilometri, la 40 de kilometri, adică nu e disponibilă la comanda Dispecerului Energetic Naţional. Stocurile calculate sunt cele pe care le am în curte, disponibile, la comanda dispecerului din centrală şi a Dispecerului Energetic Naţional”, a arătat Iancu.
El a revenit la ideea că nici operatorii de gaze nu şi-au respectat obligaţiile privind cantitatea de gaze pe care trebuiau să o stocheze.
Întrebat cine sunt aceşti operatori, Iulian Iancu a răspuns: „Sunt mai mulţi operatori care nu şi-au respectat obligaţia de stocare, nu îi ştiu pe dinafară. Singurul care a înmagazinat şi pentru cei care nu au înmagazinat a fost Romgaz. Deci, ce vedem? O companie în care statul este acţionar majoritar devine responsabilă, înmagazinează şi pentru ceilalţi. De ce ceilalţi nu şi-au respectat obligaţiile? Cum să-şi permită să nu respecte obligaţiile care vizează securitatea şi funcţionarea sistemului energetic naţional? Acestea sunt întrebări asupra cărora ar trebui să ne aplecăm în perioada următoare şi să nu mai permitem un astfel de comportament. Pentru că prioritatea sistemului energetic nu este partea comercială, ci partea de siguranţă”.
Importanţă la stocuri
Iulian Iancu a mai spus că ar trebui să fie majorată capacitatea de stocare de gaze a ţării, de la 3,1 miliarde de metru cubi în prezent, până la 4 miliarde şi, etapizat, la 6 miliarde de metri cubi.
„România are acest potenţial. Este o activitate care este remunerată corespunzător şi susţinută de Uniunea Europeană printr-o directivă specială, care se adresează securităţii în alimentarea cu gaze, deci avem şi resurse europene pentru finanţare, dar pentru noi înseamnă principala siguranţă a sistemului, care ar contribui cel mai mult la preţul mic; adică înmagazinezi vara, când producătorul nu are unde să vândă gazele şi înmagazinează la un preţ mic, iar eu (n.r. – consumatorul) iarna nu mai plătesc un preţ atât de mare la energie”, a adăugat preşedintele Comisiei de industrii.
El a explicat că preţul pe bursă al energiei electrice a fost majorat şi de faptul că, din cauza debitului scăzut al Dunării, s-au consumat mai multe gaze de import, care au un preţ foarte mare în această perioadă de vârf de consum.
„Evident, când nu ai energie, preţul spot de pe bursă este mare, acest lucru se întâmplă oriunde în lume. La bulgari, sârbi, greci şi unguri au fost preţuri şi mai mari, singurii în regiune care au avut preţuri mai mici decât noi au fost cehii. Deci, noi nu am fost chiar pe vârf de preţ, dar puteam fi pe un preţ mai mic. Aici sunt şi cauze obiective. Un aport foarte mare îl avea de obicei, în această perioadă, şi energia hidro. Din păcate, în acea perioadă de îngheţ, debitul Dunării a scăzut de la 4.600 – 5.600 (de metri cubi pe secundă – n. r.) media multianuală, la 1.800, prin urmare un aport foarte mare de energie hidro ieftină a dispărut şi ea a fost completată cu gaz natural din import. Gazul natural, când îl iei în vârf de consum, are un vârf de preţ şi a contribuit de asemenea la această creştere de preţ”, a arătat Iancu.
Pe de altă parte, acesta a declarat că, tot pentru a evita vârfurile de preţ, ar trebui să existe rezervă de capacităţi de producere a energiei şi chiar o piaţă a acestor rezerve.
Impact în factură
Ministrul Economiei, Alexandru Petrescu, a declarat că impactul prețurilor record la energia de pe piața spot a bursei Opcom se va vedea în factura finală către consumator. Acesta a precizat că perioada de risc nu s-a încheiat, având în vedere că vor urma și alte zile cu temperaturi scăzute. În urmă cu două zile, energia electrică pe piaţa spot , Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU) administrată de OPCOM, ajunsese la nivelul maxim de 600 lei/MWh, nivel atins atât joi, cât şi vineri (27 ianuarie).
”Este un preț spot, este clar că am trecut printr-un moment de criză. De altfel, începutul mandatului a fost suprapus pe a petrece aproximativ două săptămâni în Dispeceratul Energetic Național și poate a fost modul cel mai bun de a cupla cu specialiștii din acest domeniu. Impactul în economie, din păcate, totdeauna se regăsește în factura finală către consumator”, a declarat ministrul Economiei.
Important pentru autorități în aceste momente de criză este să facă și o retrospectivă pentru a vedea cum s-a ajuns aici, a adăugat Petrescu.
”Dacă din perspectiva celor doi operatori de transport și sistem, Transgaz și Transelectrica (n.r. – companiile aflate în coordonarea Ministerului Economiei), noi ne-am făcut foarte bine treaba și am asigurat integritatea sistemului pe ambele zone, totuși, politica de stocare sau poate lipsa de coerență în această politică din vară, cu impact în iarnă în aceste zone, poate ne-a adus într-o zonă de risc mai ridicat decât de obicei. Odată ce trecem de această perioadă de risc, care nu s-a terminat, am înțeles că mai sunt episoade de vreme cu temperaturi foarte scăzute, odată ce trecem de această perioadă trebuie să ne punem la punct o politică foarte clară în ceea ce privește stocul vizavi de următoarea perioadă de iarnă”, a precizat ministrul Economiei.
„Handicapul” companiilor energetice
Ministrul Alexandru Petrescu a mai spus că este „un handicap” faptul că societăţile energetice româneşti „au rămas în perimetrul românesc” şi că acestea ar trebui să devină jucători regionali. Mai mult, ministrul Economiei consideră că este „imperios necesară” o actualizare legislativă, în condiţiile în care „întreaga industrie suferă de o lipsă de actualizare a contextului legislativ”.
„Există oarecum un handicap al societăţilor româneşti din zona energetică, faptul că au rămas româneşti. Cred că este important să ieşim mai curajos ca jucători regionali şi mă voi preocupa de această strategie în mod special. În al doilea rând, ar trebui să avem o mai bună cuplare la tot ce înseamnă tendinţele, strategiile privind politica energetică la nivel european şi chiar la nivel mondial”, a declarat Alexandru Petrescu.
„Există în momentul de față oportunități în zona regională. Ele se evaluează la nivelul consiliilor de administrație a fiecărei companii, dar ele vor găsi în mine un catalizator pentru intențiile de a face un pas efectiv. (…) Un handicap ar fi faptul că au rămas în perimetrul românesc. Și e foarte important ca, dincolo de clamata strategie să fim jucători regionali, să o și materializăm”, a adăugat Petrescu, care a subliniat că aceste oportunităţi trebuie evaluate.
De asemenea, ministrul Economiei a vorbit şi de necesitatea actualizării legilor.
„Statul e dator la rândul lui să vină în întâmpinarea operatorilor, fie ei de stat, fie privați, cu legi mai clare, cu actualizări de legi. Cred că întreaga industrie suferă de o lipsă de actualizare a contextului legislativ. Am descoperit și nu am fost foarte mirat că și aici zona de actualizare legislativă e imperios necesară, ca să putem avea pretenții la atingerea potențialului maxim de funcționare și de performanță a companiilor românești din zona energetică”, a menţionat Petrescu.
Impact mic la populaţie
La rândul său, Silvia Vlăsceanu, directorul executiv al Asociației Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), a afirmat că impactul asupra populaţiei al preţului energiei de pe piaţa spot, Piaza pentru Ziua Următoare (PZU) administrată de Opcom, nu va fi atât de mare, pentru că Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) ajustează şi stabileşte preţul reglementat la fiecare şase luni. Iar pentru clienţii finali care au ales să joace pe piaţa liberă este „un joc al cererii şi ofertei” şi va avea „cu siguranţă” un impact în factura acestora.
„Într-adevăr, e un preţ istoric. Nu l-am avut niciodată în istorie, după 1990, cel puţin pe piaţa spot. Cu siguranţă că se va reflecta (la consumatorul casnic şi cel industrial, n.r.). Trebuie să fim realişti şi să realizăm că, la un moment dat, în factură, cineva va trebui să plătească. Din moment ce furnizorii au cumpărat la un preţ atât de mare, normal că se va reflecta în facturile clienţilor lor”, a declarat Silvia Vlăsceanu.
Întrebată cu cât anume, aceasta a spus că fiecare furnizor are propriul contract cu clientul său final, astfel că este greu de estimat pe piaţa liberă. „Pe piaţa reglementată, când vorbim de populaţie, aici va fi un calcul care se va face după 1 iulie de către ANRE. Autoritatea nu este obligată să ia în considerare în totalitate preţul în factura la populaţie, pentru că se achiziţionează de pe piaţa liberă 80% (iar de la 1 iulie 90%, n.r.). Deci impactul va fi mic sau chiar deloc”, a adăugat Vlăsceanu.
Întrebată dacă impactul va fi mai mare pentru companii decât pentru populaţie, aceasta a răspuns că „depinde de tipul de contract încheiat de fiecare furnizor”. „Populaţia este securizată din multe puncte de vedere, pentru că furnizorii de ultimă instanţă au contracte pe termen lung şi nu achiziţionează preponderent de pe PZU, de pe piaţa spot. Pentru clienţii de pe piaţa concurenţială care au furnizor concurenţial depinde de contractul pe care îl are fiecare”, a explicat oficialul ACUE.
„Cineva va plăti, în orice caz. Deocamdată au plătit furnizorii când au achiziţionat, mai departe vor plăti clienţii lor finali. Dar este o piaţă concurenţială”, a subliniat Vlăsceanu.
Privatizarea Oltchim în linie dreaptă
Termenul limită de depunere a ofertelor neangajante pentru cumpărarea activelor Oltchim a fost vineri, la ora 18.00, a declarat ministrul Economiei, Alexandru Petrescu. Acesta nu a precizat câți sau care sunt investitorii interesați să cumpere combinatul vâlcean. În opinia ministrului, Oltchim poate juca un rol important la nivel de regiune și a arătat că poate fi profitabilă.
”Din punctul meu de vedere – fiindcă au fost diverse speculații în presă vizavi de privatizarea pe bucăți sau într-un mod unitar – pe mine mă interesează un lucru: având în vedere stadiul avansat în care am preluat procedura, mă interesează ca această companie să rămână din punct de vedere structural de funcționare unitară. Mă interesează omogenitatea ei și mă interesează să fie deservite interesele comunității locale, prin rezultatul privatizării”, a mai spus Alexandru Petrescu, prezent al Adunarea Generală a CNR – CME.
Acesta a subliniat că, la momentul la care a preluat mandatul de ministru, exista deja un parcurs agreat de privatizare al companiei.
”Cred că la nivel de regiune Oltchim poate juca un rol important. Sunt furnizori în competiție cu Oltchim atât în Polonia, cât și în Germania. Cred că Oltchim se poate impune. În ultima perioadă, când managementul a intrat în zona de restructurare sub protectoratul insolvenței, a arătat că această compania poate fi profitabilă”, a adăugat ministrul Economiei.
”Să vedem dacă acest nou operator, care va fi el, este interesat într-adevăr să ducă Oltchim într-o zonă de unitate de producție, să crească – nu doar într-o zonă speculativă la nivel regional”, a punctat ministrul Economiei.
Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a declarat, recent, că, la începutul acestui an, ar putea fi finalizată vânzarea activelor combinatului Oltchim, ceea ce marchează faptul că ”Oltchim-ul vechi moare”, însă tranzacţiile vor trebui aprobate de Comisia Europeană.
În 2016, statul român a scos Oltchim la vânzare într-o formulă de nouă pachete de active. Planul de reorganizare al Oltchim prevede vânzarea combinatului pentru cel puţin 307 milioane euro. Oltchim a intrat în procedură de insolvenţă la 30 ianuarie 2013, iar consorţiul format din Rominsolv SPRL şi BDO Busines Restructuring SPRL a fost numit administrator judiciar.
