Acasă MediuDezvoltare Durabila Pădurea: câți copaci, atâtea păreri

Pădurea: câți copaci, atâtea păreri

de L M

Pădurea, dar mai ales lemnul din ea, naște mari divergențe. Unii politicieni, parlamentari cu vederi mai ecologiste, susțin că legile pe care le avem nu sunt destule, sau dacă sunt nu asigură protecția pădurii în fața hoților; pe de altă parte, forestierii reclamă o adevărată sufocare a sectorului din cauza legilor prea multe. În cele din urmă vin și activiștii de mediu, cu păreri destul de radicale, și vor măsuri pentru ca România să devină cât mai „verde”, plină de păduri. Guvernul, prin vocea ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, anunță rezultate excepționale în ceea ce privește protecția pădurii, dar cu amânare, până la toamnă. Între timp, Comisia Europeană ne-a arătat cartonașul galben, cel roșu urmând luna viitoare, pentru că nu facem nimic împotriva hoților de lemne. Ca să mai spele din păcate, parlamentarii se chinuie să mai modifice Codul Silvic, dar iese greu, pentru că sunt interese mari la mijloc.

Cel mai supărat pe tergiversările din Parlament în ceea ce privește modificarea Codului Silvic, astfel încât să răspundă necesităților actuale, dar mai ales să combată tăierile ilegale, este senatorul USR Mihai Goțiu, unul dintre cei mai activi parlamentari în domeniul pădurilor.

„Liber la furat păduri în campania electorală! Camera Deputaților amână adoptarea modificărilor anti-hoție și anti-Mafia Pădurilor din Codul Silvic, cel puțin până la toamnă!”, a anunțat, recent, senatorul Mihai Goțiu, pe pagina sa de Facebook,

Codul Silvic trece printr-o nouă transformare, după ce Senatul a adoptat unele modificări. Cum Camera Deputaților este for decizional, în Comisia pentru Agricultură și Silvicultură de aici au apărut noi amendamente, care au nemulțumit pe toată lumea. ONG-urile și ASFOR, asociație a forestierilor, și-au arătat nemulțumirea cu privire la propunerea de eliminare a precederilor anti-monopol, prin care se limita la maximul 30% volumul de lemn pe care o companie o poate prelucra din totalul recoltat. Se spune că ar avantaja cele trei mari firme, HS Timber Group (fosta Holzindustrie Schweighofer), Kronospan și Egger.

Pe de altă parte, senatorul Mihai Goțiu a venit cu propunerea ca și așchiile să urmeze aceleași proceduri de trasabilitate ca lemnul, pentru că aceasta este o metodă foarte uzitată de furt din pădure. Mai exact, lemnul buștean este tocat și, în acest fel, i se pierde urma.

Pentru a se pune de acord, pe lângă dezbaterile din Parlament, a mai fost nevoie și de o „ședință tehnică”, de această dată la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, care a durat 10 ore. Numai că proiectul de lege nu a fost pus pe ordinea de zi a comisiilor de raport (pe lângă cea de Agricultură și Silvicultură, vor mai da raport și comisiile de Mediu și Juridică), nici pe cea a plenului, ceea ce duce la amânarea adoptării proiectului legislativ.

O nouă ședință de analiză este organizată luni de către Comisia pentru Agricultură din Camera Deputaților.

Legi prea multe

Pe de altă parte, Fordaq – Comunitatea Forestierilor din România și Federația Proprietarilor de Păduri și Pășuni din România – Nostra Silva atrag atenția asupra valului de populism legat de domeniul pădurilor, care conduce la inițiative legislative și decizii greșite, fals justificate inclusiv prin procedura de infringement deschisă de Comisia  Europeană pe acest sector, se arată într-un comunicat de presă al celor două organizații.

Potrivit acestora, pădurile României sunt mult mai multe și mai falnice decât media Uniuni Europene. Cele două organizații de forestieri au venit și cu date statistice, care arată că, în România, se taie mult mai puțin decât ar permite pădurea, nu ca în alte state europene, unde se recoltează masă lemnoasă la limita de creștere a pădurii sau chiar mai mult. Iar peste 31% din pădurile patriei sunt mai bătrâne de 80 de ani, față de media UE de 18%. Și mai avem și păduri virgine, ceea ce Europa nu prea mai are.

„Dacă situația pădurilor României este bună, de ce avem infringement pe domeniul pădurilor? Evident, datorită suprareglementării! Pe domeniul pădurilor avem peste 100 de acte normative în vigoare, prost aplicate, dintre care 10 legi, 20 HG-uri și zeci de ordine de ministru. Și avem o legislație silvică, paralelă cu o legislație de mediu”, atras atenția forestierii.

„Evident, calea nu este să suprareglementăm în cotinuare, să facem infracțiune  silvică din recoltarea oricarui arbore, să facem infractori toată populația rurală care își transportă acasă un lemn de salcâm din capul viei și să facem o Direcție de Combatere a Infracțiunilor de Mediu la  nivel de ICCJ, cu buget de 100 milioane euro/an!. Calea este să respectăm dreptul de proprietate, să accesăm fonduri europene pentru protecția biodiversității, să simplificăm pentru a nu  mai fi în situația de a nu respecta proceduri naționale,  pe care ni le impunem singuri!”, susțin Fordaq și Nostra Silva.

Agent Green are „viziuni”

Agent Green, una dintre cele mai vocale organizații neguvernamentale în ceea ce privește tăierile ilegale, a ajuns să-și continue „lupta” sub altă formă: și-a prezentat propria viziune în ceea ce privește pădurea României.

După ce forestierii de la Fordaq și Nostra Silva au arătat, cu date statistice, că pădurea românească este excelent administrată și este una dintre cele mai bune din Europa, vine Agent Green care susține că „pădurea României este în declin, iar silvicultura în regres”, potrivit unui comunicat de presă al ONG-ului. „Administrația și cercetarea silvică actuală sunt neperformante și profund alterate de imixtiunea politicului. Tăierile ilegale sunt scăpate de sub control, în vreme ce autorităţile depistează doar 1% dintre acestea. Se arde anual mai mult lemn decât se taie legal și s-au construit fabrici de mare capacitate de procesare neintensivă a lemnului care exercită un stres fără precedent asupra pădurii”, se mai spune în document.

Aceleași date sunt prezentate după vrea cel care le utilizează. Dacă forestierii susțin că avem cele mai multe păduri de peste 80 de ani din Europa, Agent Green spune că tăierile excesive au făcut ca majoritatea pădurilor să aibă vârsta sunt 80 de ani. Depinde din ce punct de vedere privești!

„Viziunea Agent Green este aliniată cu strategia de biodiversitate a Comisiei Europene pentru anul 2030 și presupune o reformă sistemică obligatorie pentru protejarea siguranței naționale, precum și ameliorarea de urgență a patrimoniului forestier al României și restaurarea serviciilor ecosistemice, asigurând condițiile sociale, ecologice și economice de dezvoltare a țării”, susține ONG-ul.

„Am conceput acesată analiză intransigentă și viziune ambițioasă împreună cu specialiști din domeniul științelor naturii și silviculturii implicați în administrație și cercetare. Sunt oameni de bună credință care ar trebui să conducă destinele naturii, nu să fie conduși”, a spus Gabriel Păun, președintele Agent Green, care a declarat că documentul urma să fie prezentat ministrului Mediului de către ONG , pentru a nu expune specialiștii care l-au elaborat.

Optimistul Alexe

Cel mai optimist dintre toți, aproape prea optimist, este ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Costel Alexe, care a anunțat „operaționalizarea ” sistemului informatic privind trasabilitatea lemnului, cunoscut sub numele SUMAL. Este considerat principalul instrument de luptă împotriva tăierilor ilegale de pădure.

„Am aprobat Hotărârea de Guvern pe care am promis-o de la începutul mandatului, și anume, operaționalizarea SUMAL, Sistemul de Urmărire a Materialului Lemnos. (…) Odată cu operaționalizarea acestui sistem de urmărire a materialului lemnos, vom reuși în timp real, 24 de ore din 24 de ore, să avem un management foarte bun al materialului lemnos, vom ști în orice moment cât s-a tăiat din pădurile României, unde va merge acest material lemnos, către ce depozit și, evident, mai ales, apoi, către terți. (…) Prin acest proiect de hotărâre de guvern, ajungem în situația în care să limităm și să stopăm atât tăierile ilegale din pădurile României, cât și transportul ilicit de material lemnos”, a declarat ministrul Alexe după ședința de Guvern prin care au fost aprobate normele de aplicare a SUMAL.

Numai că, HG nr. 497/2020 pentru aprobarea Normelor referitoare la proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoasea arată clar că „termenul prevăzut la art. 3 alin. (1) din HG nr. 1.004/2016 pentru aprobarea Normelor referitoare la proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoase (…) se prorogă până la data de 30 octombrie 2020”.

Articolul se referă la SUMAL, ceea ce înseamnă că avem parte de cea de a cincea amânare pentru aplicarea softului mult dorit.

Sistemul informatic este dezvoltat de către Serviciul de Transmisiuni Speciale, care, într-un răspuns pentru FOCUS ENERGETIC, aruncă responsabilitatea acestei amânări în curtea Ministerului Mediului. „Serviciul de Telecomunicații Speciale a dezvoltat Sistemul Informațional Integrat de Urmărire a Materialelor Lemnoase (SUMAL) în conformitate cu cerințele operaționale și respectând graficele de implementare agreate cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor”, se arată în răspuns, fără a indica ce anume a afectat respectarea termenului de 1 iunile 2020 pentru ca softul chiar să fie aplicat oficial.

„Modulele software dezvoltate până în prezent se află în etapa de testare care este realizată de beneficiar la sediul acestuia”, a mai precizat STS, ceea ce deschide posibilitatea ca nu toate programele reclamate de funcționarea SUMAL să fie comandate de către Ministerul Mediului.

Dezbaterile și zbaterilor tuturor părților se fac într-o perioadă dificilă pentru România. Comisia Europeană a anunțat că procedura de infringement, declanșată împotriva noastră din cauza tăierilor ilegale de lemn, a avansat, astfel că România are la dispoziție doar o lună pentru a anunța măsurile pentru reglementarea situației. După aceea, va fi deschis un proces în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care, în cazul în care România nu se conformează, se termină direct cu penalități.

din aceeasi categorie