Corespondenţă din Slovacia, Alina Oprea
Slovacii se dovedesc realmente gospodari. Uniunea Europeană le finanțează numai jumătate din costurile proiectelor pe agricultură, în timp ce în România finanțările merg până la 75%. Slovacii au reușit însă înaintea românilor să pună pe picioare din bani europeni ferme ecologice, fabrici de procesare a laptelui, instalații pe biogaz sau de exemplu case de meșteșuguri în localități cu numai 300-400 de locuitori. Ultima parte a vizitelor din Slovacia, organizate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) la proiecte de succes finanțate prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), a inclus o casă de meșteșuguri, o fermă ce exportă vite în Turcia, Grecia și Italia, o viitoare pensiune agroturistică de 7,5 milioane euro, dar și un centru cultural. Totul pe bani europeni.
Ferma de un milion de euro
Familia Kel’o din satul Veľké Teriakovce, districtul Rimavská Sobota, regiunea Banska Bystrica, a accesat fonduri de circa 450.000 euro, însă a investit în total 900.000 euro pentru diversificarea activităților non-agricole, proiect finanțat prin măsura 312 – Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de microîntreprinderi.
Ferma de familie a fost înființată în 1992, pe numai cinci hectare de teren. În acea perioadă cooperativele se desființau. Ulterior a început să achiziționeze teren, deținând acum 1.650 hectare (din care 1.100 teren arabil) pe care face agricultură. Au construit și o pensiune, cu spațiu de joacă pentru copii, activități în aer liber și un chioșc de lemn.
Familia slovacului Norbert Kel’o a reușit ceea ce românii se chinuiesc de ani de zile: exportă vite în Turcia, Grecia, și Italia. Norbert este cel mai mic dintre frații Kel’o și administratorul firmei Kel’o a Synovia. Familia crește 400 de taurine pentru carne și încasează aproape 200 de euro la hectar subvenție pentru cele 1.100 ha cultivate cu grâu, porumb, secară, ovăz. Fermierii fac și ulei și mai au și 1.000 de oi din patru rase diferite, măgari, lame și păsări emu, ”pentru copiii care vin cu familia în vizită la fermă”.
„Pentru că avem prețurile cele mai bune, bovinele de carne le exportăm vii. Turcia deja începe să devină o problemă și pentru noi. De o perioadă de timp nu mai merge ca înainte să exportăm atât de ușor, iar statul nu ne ajută în niciun fel”, a spus Norbert Kel’o.
Familia Kel’o mai are trei firme în localitățile vecine. Norbert Kel’o adaugă că traderii cumpără grâul de panificație al slovacilor cu 145 euro tona și pe cel pentru furaj cu 110 euro, iar profit vor face cei care au recoltat înainte de ploi. Plata pe suprafață a fost în 2013 în jur de 200 euro/ha.
”Din momentul în care s-a început recoltarea, de două luni și până acum, o singură zi am avut fără ploaie, astfel încât cei care au reușit să facă recoltarea înainte de începerea ploilor, da, au recoltă bună de grâu pentru panificație, iar recolta de după a fost de o calitate tot mai slabă. Porumbul nu l-am cules încă, dar arată foarte bine. Grâu am obținut cinci tone la hectar, iar secară – 4,5 tone/ha”, a spus Norbert Kel’o.
Un alt proiect vizitat a fost „Casa de meșteșuguri- clădire multifuncțională”, beneficiar comuna Nemešany din districtul Levoča, regiunea Presov, finanțat prin măsura 312 – Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de microîntreprinderi.
Katarína Pjatáková, manager al Grupului de Acțiune Locală LEV din Slovacia, spune că, în 2006, clădirea care acum este modernizată era pe atunci o dărăpănătură, fiind amenajată un an mai târziu. În ultimii doi ani au fost investiți 215.289 euro din fonduri UE, în revitalizarea tradițiilor, marcarea traseelor turistice și activități de artizanat. La această sumă se adaugă 2,08 milioane euro alocate pentru turism rural, educație, reabilitarea satului și dezvoltare și servicii rurale pentru popopulație.
Reprezentanții comunei Nemešany au dorit să realizeze în localitate o investiție prin care să poată realiza meșteșuguri tradiționale în vederea creșterii numărului de lucrări. Au achiziționat echipament de fitness pentru o sală de sport, mobilier pentru o sală de lectură și facilități pentru un club de bătrâni și tineri.
În Nemešany sunt numai 400 de locuitori.
Am mers apoi într-o altă locație, cu 300 de locuitori. Renovarea centrului cultural și social „Lesik” din comuna Rimavské Zalužany, regiunea Banska Bystrica, a costat 36.000 euro, din care 23.000 euro a fost finanțarea nerambursabilă. Proiectul a fost finanțat prin măsura 413 Calitatea vieții și diversificarea economiei rurale.
Centrul este folosit pentru activități socio-culturale, festivități, spectacole și are un amfiteatru în aer liber construit în urmă cu doi ani. Aici există și un teren de sport. Obiectivul principal al proiectului a fost crearea unor condiții mai bune pentru îmbunătățirea vieții sociale și culturale în mediul rural.
Fermă slovacă cu reprezentanță și în România
Patru frați din orașul Detva, regiunea Banska Bystrica, au pus pe picioare o fermă care are acum în total 450 de angajați. Ei au investit 3,3 milioane euro în modernizări pentru creșterea competitivității, jumătate din investiție fiind finanțată prin măsura 121 – Modernizarea exploatațiilor agricole. Au achiziționat echipamente și utilaje pentru producția cerealieră, un distribuitor de îngrășăminte, tractor, mixer pentru furaje și cositoare automatizată.
Familia se ocupă cu producția agricolă și alimentară. Cresc vite, oi, produc lapte și cereale. Însă au și o instalație pe biomasă, unde sunt arse fânețurile pe care nu le consumă animalele. Toate societăţile deținute de familie administrează 10.000 de hectare de terenuri agricole şi 2.000 de hectare de pădure. De altfel, ei lucrează terenuri aflate la 300-900 metri altitudine. Cultivă rapiță de ulei, secară și ovăz și dețin 1.722 de vite. La fermă se prelucrează 180.000 litri de lapte zilnic.
Instalația pe biomasă are o capacitate de 3 MW, dacă se ard fânețuri, și de 6 MW, dacă se arde lemn. În plus, fermierii dețin și o stație pe biogaz de 3 MW electrici și 3 MW termici. ”Drept exemplu, o staţie de gaze naturale vinde căldura cu 30 de euro pe MW, în timp ce noi vindem căldura produsă pe biogaz cu 8 euro pe MW. Avem şi subvenţii pe acest sector, dar din partea Uniunii Europene, nu şi din partea statului slovac”, a adăugat Malatinec.
Afacerile integrate din domeniul agriculturii, energiei şi spaţiului locativ aduc celor patru fraţi acţionari din Detva venituri anuale de 45-50 de milioane de euro, iar, cu ajutorul fondurilor europene, activităţile au fost extinse şi în domeniul agroturismului.
Unul dintre acţionari, Martin Malatinec, a demarat un proiect de 7,5 milioane de euro în turismul rural, finanţat în proporţie de 50% din fonduri europene, într-o zonă în care în urmă cu 85 de ani, s-a înregistrat cea mai scăzută temperatură din Slovacia, respectiv minus 41 de grade Celsius.
Investiţiile vizează construcţia unei pensiuni moderne, cu restaurant, şi zonă de agrement, loc echitație, heleșteu, parc de distracții pentru copii, totul desfăşurându-se pe o suprafaţă de aproape 6 hectare. Aceasta va fi gata în 2016.
”În această curte a fost măsurată, pe 11 februarie 1929, cea mai joasă temperatură înregistrată vreodată pe teritoriul Slovaciei, minus 41 de grade Celsius. Acum, acest spaţiu se află în reconstrucţie şi vom avea aici o pensiune, un restaurant, zonă wellness, o clădire cu apartamente, un hipodrom, un spaţiu acoperit pentru echitaţie şi dresaj, un carusel, dar şi o staţie de depozitare a apei. De asemenea, locul va avea şi un heleşteu şi o zonă de comercializare a produselor tradiţionale obţinute din fermele proprii. Vorbim de aproape 6 hectare de teren şi o investiţie totală de 7,5 milioane de euro, din care 50% va fi finanţată din fonduri europene. Am primit deja de la UE o tranşă de două milioane de euro”, a declarat Martin Malatinec.
De asemenea, firmele partenere Agroserv sunt fabrica de prelucrare a laptelui Koliba, care are o filială şi în România, la Cluj Napoca, şi care vinde produsele obţinute în marile lanţuri de magazine, o societate agricolă care se ocupă de achiziţia de terenuri, două societăţi cu activităţi stricte pe producţie vegetală şi zootehnică, o firmă care administrează instalaţiile de biogaz şi biomasă şi o alta care administrează în jur de 4.000 de locuinţe din zonă şi unde cei patru fraţi deţin 66% din acţiuni, iar municipalitatea 34%.
Acesta nu a dorit să furnizeze informaţii cu privire la profitabilitatea filialei din România, a profitului anual înregistrat din toate aceste activităţi şi ale fondurilor europene atrase până în prezent de aceste societăţi.
”Suntem patru fraţi şi fiecare se dedică altei activităţi. Fratele meu are fabrica de prelucrare a laptelui, una dintre surori se ocupă de partea economică şi de audit, dar şi de proiectele europene, cea de-a doua soră de transporturi, certificare şi funcţionare, iar eu de agricultură, construcţii, turism şi partea energetică. Împreună cu părinţii mei, în socialism, deţineam 30 de hectare de teren şi acum avem 10.000. Eu spun întotdeauna că de la părinţi am învăţat să fiu ţăran, iar de la şcoală să fiu maistru”, a adăugat administratorul societăţii.
Societatea Agroserv, activă în domeniul producţiei agricole şi creşterea animalelor, a luat fiinţă în anul 1998, până atunci proprietarul şi administratorul acesteia fiind activ în fabrica de lapte Koliba, care a ajuns să prelucreze în prezent, de la 1.500 de litri de lapte pe zi în anul 1992, la înfiinţare, la 180.000 de litri zilnic.
Întrebat dacă intenţionează să achiziţioneze terenuri agricole în România, Martin Malatinec a precizat că până acum nu a cumpărat teren în afara graniţelor Slovaciei, ci doar în regiunile în care activează.
În ceea ce priveşte administrarea celor 4.000 de locuinţe din oraş şi din localităţile învecinate, administratorul slovac a afirmat că societatea lor asigură nu numai încălzirea întregului oraş, dar şi administrarea acestor locuinţe şi se ocupă şi de realizarea calculelor pentru întreţinere.
Fermierii slovaci sunt susținuți prin cei doi piloni ai Politicii Agricole Comune – Pilonul I (plățile directe) și Pilonul II (fonduri pentru dezvoltarea rurală). Pentru anul acesta, Slovacia a alocat 377 de milioane de euro Pilonului I și 271 de milioane de euro Pilonului II. Pentru perioada 2014 – 2020, Ministerul slovac al Agriculturii și-a propus să majoreze nivelul autosuficienței în cele mai importante sectoare de producție agroalimentară, astfel încât acesta să atingă un nivel de 80% din totalul consumat, o dezvoltare silvică durabilă, precum și o dezvoltare rurală care să ducă la majorarea numărului de locuri de muncă la sate.
Potrivit lui Milan Semancik, șeful Camerei de Comerț și Agricultură din Slovacia, citat de USDA, plățile disponibile prin noua Politică Agricolă Comună sunt financiar favorabile Slovaciei și fermierilor săi.
Ținta de 80% de autosuficiență a consumului de produse agroalimentare bazat pe resurse interne se va dovedi a fi o provocare, de vreme ce cota de produse slovace aflate pe piață s-a diminuat până la un nivel de 50% în ultimii 10 ani. Singurul produs care atinge această țintă de autosuficiență este reprezentat de bere.
