Numărul angajaţilor din industria de apărare a fost redus de Ministerul Economiei de la un an la altul. Pentru acest an, numărul mediu maxim de personal, pentru operatorii economici din industria de apărare, prevăzut în buget va fi de 1.455 de persoane, potrivit unui proiect de Hotărâre publicat în dezbatere pe site-ul Ministerului Economiei. Anul trecut, numărul maxim aprobat în sector a fost de 1.503 angajaţi, cu 48 mai mulţi faţă de acest an.
“Pentru anul 2014, fondurile prevăzute pentru finanţarea numărului mediu maxim de personal de 1.455 salariaţi, sunt în cuantum de 38,5 milioane lei şi sunt prevăzute în bugetul Ministerului Economiei. Această sumă este necesară pentru plata drepturilor salariale şi include fondurile pentru achitarea contribuţiilor sociale datorate de angajatori, potrivit legii, la bugetele asigurărilor sociale de stat, asigurărilor pentru şomaj şi la fondul asigurărilor sociale de sănătate”, se arată în nota de fundamentare a priectului de act normative. Fondul de salarii este însă acelaşi ca şi cel de anul trecut.
În subordinea ministerului sunt în prezent şapte societăţi de acest tip.
Astfel, pentru compania naţională Romarm SA, numărul maxim de posturi este de 1.150 în acest an, în scădere cu 30 de posturi faţă de anul trecut. Schimbările sunt însă radicale dacă ţinem cont de faptul că în anul 2006 aceeaşi companie avea 2.700 de salariaţi. La fel la SC Avioane Craiova, unde numărul de angajaţi a fost redus constant, ajungând ca, de la 300 în 2006, în 2014 să aibă maxim 125 posturi bugetate. Pentru SC Romaero, Ministerul Economiei a fixat un număr maxim de angajaţi de 134.
În aceeaşi situaţie sunt IOR SA Bucureşti (maximum 20 de angajaţi); Construcţii Aeronautice SA Braşov (10 angajaţi); Şantierul Naval Mangalia (8 angajaţi) şi Uzina Mecanică Orăştie (8 angajaţi).
“La stabilirea numărului mediu maxim de personal de 1.455 salariaţi s-a avut în vedere strictul necesar pentru desfăşurarea activităţilor de întreţinere, revizii mijloace fixe, reparaţii, conservare, securizare şi administrare a capacităţilor de producţie pentru apărare, indisolubil legate de producţia ori comerţul cu armament, muniţie şi material de război stabilite în condiţiile prevederilor art. 10 din OUG nr. 95/2002 privind industria de apărare, cu modificările şi completările ulterioare”, potrivit notei.
Cum a ajuns industria de apărare în această situaţie
Autorii proiectului de hotărâre spun că situaţia existentă în industria de apărare a ultimilor ani este cauzată de diminuarea comenzilor la nivelul operatorilor economici.
“Acest fapt se datorează scăderii an de an a portofoliului de comenzi specifice primite din partea beneficiarilor interni: Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi celorlalte componente ale Sistemului Naţional de Apărare, Ordine Publică
şi Securitate Naţională (SNAOPSN), precum şi din partea beneficiarilor externi. Menţinerea la nivel mondial şi european a crizei economice a agravat situaţia economică a operatorilor economici din industria de apărare, conducând la reducerea accelerată a comenzilor specifice, cu influenţe directe asupra ocupării forţei de muncă, asupra balanţei comerciale şi asupra balanţei de plăţi”, se mai arată în nota de fundamentare.
Mai mult, din cauza lipsei de comenzi, situaţia a devenit dramatică şi critică în ceea ce priveşte asigurarea potenţialului logistic de apărare a ţării, cu implicaţii negative asupra siguranţei şi securităţii naţionale.
“Prin actualul proiect de Hotărâre de Guvern se asigură protecţia personalului şi implicit a societăţilor comerciale, în perioadele neacoperite cu comenzi sau contracte a operatorilor economici din industria de apărare. Proiectul de act normativ limitează la minim măsurile de sprijin financiar, oferind operatorilor economici posibilitatea păstrării personalului specializat în realizarea produselor specifice sectorului de apărare, menţinerii în stare de funcţiune a capacităţilor de producţie specializate, realizării programelor strategice de înzestrare ale armatei aprobate prin Hotărârile Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi satisfacerii necesarului de produse şi servicii la mobilizare sau război. Totodată, prin menţinerea personalului specializat se evită apariţia, în zonele cu sectoare pirotehnice, depozite de armament, muniţii şi materiale explozive, a riscurilor asupra securităţii şi protecţiei personalului şi a mediului”, se mai arată în documentul citat.
