Legea energiei termice ar trebui adoptată până la finele primei sesiuni parlamentare din acest an, adică până la 30 iunie cel târziu, întrucât a doua sesiune se va suprapune în mare parte cu perioada de campanie electorală, a declarat Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, în cadrul unei conferinţe pe tema eficienţei în termoficare organizată de Grupul de presî Mediauno.
„Ne-am propus să avem o lege a energiei termice până la 30 iunie, întrucât, din a doua sesiune parlamentară, va mai rămâne de lucru doar perioada 15 septembrie – 1 octombrie, după care începe campania electorală şi este greu să treci o lege”, a spus Iancu.
El a arătat că discuţiile pe marginea acestei legi au fost iniţiate în octombrie 2014, însă nu a existat un interes real din partea autorităţilor locale. „Pentru viitor, cea mai eficientă, cea mai puţin poluantă şi cea mai ieftină modalitate de încălzire va rămâne sistemul centralizat, însă consumatorii nu sunt încurajaţi de comportamentul autorităţilor şi al operatorilor. Am ajuns la limită, la partea cea mai de jos, când consumatorul nu mai ştie ce să facă”, a avertizat deputatul.
Potrivit acestuia, numărul deconectărilor a scăzut, totuşi, iar în unele localităţi există un număr mare de consumatori care s-au rebranşat la sistemul centralizat, după ce, iniţial, renunţaseră la această metodă de încălzire în favoarea încălzirii individuale.
Iancu a mai spus că Uniunea Europeană a venit cu o nouă abordare a definiţiei consumatorului vulnerabil, care va ţine cont de suportabilitatea fiecărui consumator atunci când se ia o decizie privind ajutorul direct pe care îl va primi acesta pentru factura la utilităţi.
În prezent, mai utilizează sistemul centralizat de energie termică şi apă caldă doar 3 milioane de români. În 1989, erau racordate 315 localităţi, 8,5 milioane de români, 2,5 milioane de apartamente, 74.000 de blocuri.
În Bucureşti, există 556.000 de apartamente racordate la sistemul centralizat, unde locuiesc 1,2 milioane de persoane, potrivit datelor RADET.
RADET ar trebui să-şi separe activităţile
Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice din Bucureşti (RADET) ar trebui să separe activităţile de transport, distribuţie şi furnizare a agentului termic şi să se ocupe doar de cele de distribuţie şi transport, pentru eficientizare, a declarat, la rândul său, Gabriel Dumitraşcu, preşedintele Consiliului de Administraţiei al RADET.
„Viitorul RADET ar trebui să se rupă de activitatea de furnizare şi să se ocupe doar de transport şi distribuţie”, a spus Dumitraşcu.
În sectorul energiei electrice şi al gazelor, o astfel de separare, aşa-numită „unbundling”, a fost realizată încă din 2007, în urma unor directive europene care nu permiteau ca aceeaşi companie să deţină, simultan, activităţi de producţie, furnizare, transport şi distribuţie a energiei electrice sau a gazelor.
Dumitraşcu a menţionat că sistemul de încălzire este cel mai nereformat din tot sectorul energetic. „Este cel mai arhaic subsector şi cel mai nereformat din tot sistemul electroenergetic românesc”, a arătat el.
Dumitraşcu a mai spus că a reuşit să reducă pierderile RADET la 5%, faţă de 15%, cât erau la finalul sezonului rece anterior, după mai multe reparaţii la sistemul de distribuţie a agentului termic. „Pierderile au fost reduse de la 15%, cât erau în martie 2015, la sub 5%. Am pus presiune pe Primărie şi pe ELCEN şi am reuşit să facem reparaţiile necesare. Cu 7,5 milioane de lei am făcut 64 de reparaţii din 74”, a precizat Gabriel Dumitraşcu.
Acesta a subliniat faptul că preţul energiei termice la consumator nu a mai fost modificat deloc din 2011, în timp ce preţul la care achiziţionează energia termică de la ELCEN a crescut mereu.
„Am avut o creştere de 43%, cumulat, a intrărilor, ceea ce ne-a dus într-o stare de dezechilibru, în condiţiile în care ieşirile au rămas la acelaşi preţ. Această stare de dezechilibru pleacă din reglementări, din proasta aplicare a reglementărilor, dar şi din lipsa de decizie privind modificarea reglementărilor”, a susţinut preşedintele CA al RADET.
Masterplan la ELCEN
Electrocentrale Bucureşti (ELCEN) a propus acţionarilor un masterplan pentru dezvoltarea companiei în perioada 2016-2023, în condiţiile în care producătorul de energie are un necesar de finanţare de 250 de milioane de euro, a declarat Emilian Mateescu, consilier al directorului general al ELCEN.
„Investiţiile necesare sunt de 250 de milioane de euro. Am propus spre aprobare Adunării Generale a Acţionarilor un masterplan pentru perioada 2016-2023, însă anul 2016 este ultimul minut din ceasul al doisprezecelea pentru sistemul românesc de termoficare. Dacă nu se face ceva în acest an şi se împinge totul, iarăşi, pentru anii viitori, vom ajunge la colapsul total al producţiei. Iar dacă dispar 1.400 de gigacalorii din sistem (cât furnizează ELCEN – n.r.), se pot face centrale şi centrăluţe, dar nu ştiu ce investitori vor putea prelua un astfel de necesar de consum”, a susţinut Mateescu.
Potrivit acestuia, orice investiţie se va face în cadrul companiei se va reflecta şi în preţ, însă, în final, tot consumatorul are de câştigat, întrucât echipamentele vor fi mult mai eficiente şi nu vor mai exista perioade de întrerupere a furnizării agentului termic.
„Orice investiţie se va reflecta în preţ, dar pentru companie este extraordinar, pentru că permite modernizarea ei. Astfel că, în opinia mea, sub nicio formă nu vor vedea o scădere substanţială a facturii, însă investiţiile se vor vedea în eficientizare”, a completat Mateescu.
El a amintit că s-au mai încercat parteneriate public-private cu centrale din cadrul ELCEN, însă nu s-au realizat decât proiecte pe hârtie.
„În ceea ce priveşte atragerea investitorilor, am asistat la crearea câtorva societăţi mixte, prima în 1996, la CET Grozăveşti, apoi altele în perioada 2004-2005. Până astăzi nu s-a făcut nimic în afară de hârtii, iar acei investitori nu s-au implicat deloc”, a arătat Mateescu.
Reprezentatul ELCEN a menţionat că nici băncile nu sunt atrase de finanţarea sistemului de termoficare. „Avem un sistem de termoficare comunist şi semicomunist şi un sistem capitalist la bănci”, a punctat el.
