Consiliul de Administraţie (CA) al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis menţinerea dobânzii-cheie la 1,75% pe an şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii la lei şi valută, se arată într-un comunicat al Băncii Centrale. Deciziile CA al BNR vizează asigurarea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile şi păstrarea unui cadru macroeconomic stabil. Printre riscurile privind inflaţia relevate de BNR se numără cele generate de incertitudinile privind politica fiscală şi salarială, precum şi derularea reformelor structurale, în contextul evenimentelor electorale din acest an şi al absenţei acordurilor cu instituţiile financiare internaţionale.
„Inflaţia s-a menţinut în teritoriu negativ la finalul anului 2015, în linie cu prognoza. Factorul principal al acestei evoluţii a fost aplicarea, începând cu luna iunie, a cotei reduse de TVA la toate alimentele, băuturile nealcoolice şi serviciile de alimentaţie publică. Rata anuală a inflaţiei s-a situat în luna decembrie 2015 la -0,9%, faţă de -1,1% în luna noiembrie şi -1,87%, nivelul minim consemnat în luna august. Această creştere s-a datorat efectelor de bază asociate evoluţiei preţului combustibililor, accelerării creşterii preţurilor la tutun, precum şi influenţelor restrângerii mai alerte ale deficitului de cerere agregată şi ale relativei deprecieri a monedei naţionale”, arată BNR.
Potrivit instituţiei, în absenţa măsurii privind extinderea cotei reduse a TVA, rata anuală a inflaţiei s-ar fi plasat la finele anului aproape de 2%, nivel aflat în interiorul intervalului de variaţie al ţintei de inflaţie (2,5% +/-1 punct procentual).
BNR mai arată că dinamica PIB a crescut în trimestrul III 2015. Cele mai alerte ritmuri anuale de creştere au fost consemnate în sectorul terţiar şi în construcţii (peste 5,5%), în contrast cu dinamica, în continuare modestă, din industrie şi cu declinul sever din agricultură. La nivelul sectorului industrial se manifestă un decalaj între rata de creştere a salariilor şi cea a productivităţii muncii.
„Din perspectiva cererii, contribuţia dominantă la creşterea PIB a revenit în continuare consumului final, la care s-a adăugat, de această dată, şi evoluţia favorabilă a exportului net. În acest context, deficitul de cont curent s-a menţinut sub 1% din PIB în primele trei trimestre ale anului 2015, lărgirea deficitului comercial fiind în mare măsură compensată de traiectoria ascendentă a surplusului balanţei serviciilor. Ratele dobânzilor de pe piaţa monetară interbancară, precum şi ratele dobânzilor bancare au continuat să scadă, atingând noi minime istorice. Pe acest fond, dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a avansat mai mult în teritoriu pozitiv, exclusiv pe seama componentei în lei. Ponderea creditului în lei în totalul creditului neguvernamental a atins 50,7% la sfârşitul anului 2015 (faţă de un minimum de 35,6% în mai 2012), evoluţie benefică din perspectiva mecanismului de transmisie a politicii monetare şi a atenuării riscurilor la adresa stabilităţii financiare”, precizează comunicatul.
Noua prognoză trimestrială, spune BNR, reconfirmă perspectiva adâncirii inflaţiei în teritoriu negativ în primele cinci luni ale anului 2016, ca efect al scăderii cotei standard TVA şi al altor impozite indirecte. Totodată, se anticipează revenirea la începutul anului 2017 şi rămânerea ulterioară a ratei anuale a inflaţiei în interiorul intervalului ţintei.
„Această evoluţie are ca explicaţie epuizarea impactului dezinflaţionist tranzitoriu al reducerii cotei standard a TVA, relaxarea conduitei politicii fiscale şi creşterea costurilor unitare cu salariile. Reducerea succesivă a impozitelor indirecte implementate în perioada 2015-2017 determină volatilitatea ratei inflaţiei în intervalul prognozat. Riscurile asociate proiecţiei actuale provin cu precădere din mediul intern. Ele sunt generate de incertitudinile privind politica fiscală şi salarială, precum şi derularea reformelor structurale, în contextul evenimentelor electorale din acest an şi al absenţei acordurilor cu instituţiile financiare internaţionale”, arată BNR.
Potrivit comunicatului, pe plan extern sunt relevante incertitudinile sporite privind creşterea economică globală, generate de evoluţia economiei Chinei şi a altor economii emergente majore, cu implicaţii asupra redresării economiei zonei euro. La acestea se adaugă incertitudinile privind evoluţia preţului internaţional al petrolului şi creşterea recentă a volatilităţii pieţelor financiare internaţionale, în contextul accentuării divergenţei conduitelor politicilor monetare ale principalelor bănci centrale ale lumii.
Consiliul de Administraţie apreciază că un mix echilibrat al politicilor economice, alături de progresul în sfera reformelor structurale, sunt esenţiale pentru menţinerea macrostabilităţii, asigurarea unei creşteri economice durabile, continuarea procesului de convergenţă cu Uniunea Europeană şi întărirea rezistenţei economiei româneşti faţă de eventuale şocuri sau condiţii adverse pe plan global.
Dobânda de politică monetară este nemodificată din luna mai a anului trecut.
