Banca Naţională a României (BNR) a decis menţinerea atât a dobânzii de politică monetară, la 5,25% pe an, cât şi nivelul rezervelor minime obligatorii, atât la lei, cât şi la valută.
“Rata anuală a inflaţiei a crescut până la nivelul de 3,88% în luna august 2012, ca urmare a manifestării unui efect statistic de bază, care a fost anticipat în prognozele Băncii Naţionale. Acesta va exercita o influenţă nefavorabilă tranzitorie, dar efectele sale sunt deja amplificate de majorarea preţurilor alimentare volatile interne pe fondul secetei, alături de creşterea cotaţiilor materiilor prime agricole pe plan international, precum şi de evoluţiile recente ale cursurilor de schimb pe pieţele valutare”, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu (foto).
Potrivit şefului băncii centrale, până în luna august, creşterea medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni a fost de 2,8%, nivel apropiat de media Uniunii Europene şi a zonei euro.
“În acelaşi timp, rata anuală a inflaţiei de bază CORE2 ajustat a fost de 2,6%, faţă de 2,3% în luna iulie, în condiţiile în care impactul nefavorabil al deprecierii monedei naţionale, cu efect asupra anticipaţiilor, a fost atenuat de persistenţa deficitului de cerere agregată. Contextul extern a rămas volatil, marcat de incertitudini privind soluţionarea durabilă a crizei datoriilor suverane din zona euro şi evoluţia sistemelor bancare din anumite ţări europene, pe fondul înrăutăţirii perspectivelor creşterii economice la nivel mondial. În aceste condiţii, volatilitatea ridicată a aversiunii faţă de risc a investitorilor se menţine drept coordonată principală a mediului extern, cu influenţă asupra fluxurilor de capital. În plan monetar, se consemnează, în continuare, o slăbire a dinamicii creditului acordat sectorului privat, fiind de subliniat temperarea cu precădere a dinamicii împrumuturilor în valută”, a mai spus guvernatorul BNR.
Evaluările recente relevă deteriorarea perspectivei pe termen scurt a inflaţiei, cu precădere la nivelul preţurilor volatile, ca urmare a materializării unor riscuri evidenţiate în cadrul celei mai recente prognoze a BNR, în special a celor privind evoluţia preţurilor interne şi internaţionale ale produselor alimentare. Persistenţa deficitului amplu de cerere agregată va continua, însă, să acţioneze în sensul dezinflaţiei.
“Toate acestea impun păstrarea unei conduite prudente a politicii monetare, în vederea ancorării ferme a anticipaţiilor inflaţioniste. Menţinerea conduitei prudente a politicii monetare este reclamată şi de mediul extern incert, care, suprapus evoluţiilor interne asociate anului electoral, poate amplifica brusc riscurile asociate volatilităţii mişcărilor de capital şi a celor aferente cursului de schimb. Ca urmare, CA al BNR a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,25% pe an, gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi, respectiv, în valută ale instituţiilor de credit. Consider că această politica monetară este adecvată”, a mai spus Isărescu.
Inevitabil în Uniunea Bancară
Procesul prin care România poate face din Uniunea Bancară este inevitabil, dar nu depinde numai de Banca Naţională a României, ci şi de Guvern şi Parlament, a mai spus guvernatorul BNR, conform Agerpres.
“Noi credem că procesul s-a declanşat extrem de rapid, mai rapid decât am fi anticipat în primăvară sau în vară. Cred că trebuie să facem parte din el (n.r. – Sistemul Unic de Supraveghere Bancară în zona Euro). Maniera în care vom face parte din el nu depinde numai de noi, depinde de etapele care se vor contura, dar şi de negocierile dintre state. Credem că procesul este inevitabil şi rapid. Am avut o primă discuţie astăzi (n.r. – joi, 27 septembrie) în Consiliul de Administraţie pe această temă, dar poziţia României nu depinde numai de Banca Naţională. Depinde şi de Guvern, depinde şi de Parlament. Este posibil să avem parte de legiferări noi la nivel comunitar, la nivel de ţară, de transformări”, a menţionat Isărescu.
Potrivit oficialului BNR, “zona euro este legată inerent de împrumutul masiv dat sectorului bancar cu bani publici”.
“Există aproape o regulă aici, că în momentul în care ai o asemenea intervenţie, supravegherea consolidată este esenţială şi, în consecinţă, considerăm că procesul este şi rapid, şi inevitabil”, a afirmat guvernatorul BNR.
Comisia Europeană (CE) a prezentat, în urmă cu două săptămâni, un proiect pentru implementarea unui sistem unic de supraveghere bancară în zona euro, care extinde semnificativ prerogativele Băncii Centrale Europene (BCE), în timp ce Autoritatea Bancară Europeană (ABE) va garanta coerenţa reglementărilor la nivelul tuturor celor 27 de state membre UE.
În acelaşi timp, Parlamentul European (PE), Consiliul European şi Eurogroup-ul (forumul miniştrilor de Finanţe din zona euro) vor asigura exercitarea controlului democratic asupra activităţilor de supraveghere ale BCE.
Piaţa monetară şi dobânzile de pe piaţa monetară sunt în jurul ratei de referinţă, iar Banca Naţională consideră satisfăcător acest lucru.
“Noi avem un nivel al rezervelor minime obligatorii de 15% la pasivele minime în lei şi, dacă situaţia externă, cu precădere volatilitatea fluxurilor de capital, dar şi situaţia internă ne-ar permite, ar trebui, în mod normal, să reducem această rezervă minimă obligatorie, să dăm lichiditate băncilor pe această cale şi nu pe baza injecţiilor de lichiditate, care altminteri sunt normale şi reflectă poziţia de creditor pe care o are în prezent bancă centrală. Vă mai reamintesc că, din punct de vedere al transmiterii politicii monetare, poziţia de creditor este mult mai eficientă faţă de poziţia de debitor, care a fost justificată şi justificabilă în anii trecuţi (n.r. -2002-2003 până spre 2009-2010) prin faptul că am acumulat rezerve internaţionale considerabile, le-am cumpărat, nu le-am luat cu împrumut şi, prin consecinţă, am făcut creaţie monetară, am creat atunci un exces de lichiditate”, a spus Isărescu.
Potrivit acestuia, în perioada în care BNR era în poziţie de debitor, ca orice bancă centrală în poziţie de debitor faţă de sistemul bancar canalele de transmitere ale politicii monetre au funcţionat mai puţin eficient decât funcţionează în prezent.
“Limitarea sumei de lichiditate pe care o punem la dispoziţie, cu care alimentăm piaţa monetară şi sistemul bancar este un instrument care poate fi folosit şi l-am folosit în perioada în care, din motive interne şi externe, presiunile au fost foarte puternice şi balansul diferitelor instrumente pe care le foloseşte o bancă centrală, respectiv dobânda, controlul lichidităţii pe alte căi şi/sau intervenţiile directe pe piaţa valutară. Făcând o analiză a oportunităţii utilizării unui instrument sau al altuia am ajuns la concluzia că acel instrument acţionează cel mai rapid şi mai eficient. Cred că a acţionat”, a explicat guvernatorul BNR.
