Furnizorii consumatorilor casnici sunt cei care au solicitat emiterea OUG 114/2018 şi tot ei sunt cei care au de câştigat în urma aplicării ei, a declarat Niculae Havrileţ (foto), consilier al ministrului Energiei şi fost preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), într-o dezbatere pe tema ordonanţei organizată de cotidianul Bursa.
„Ordonanţa a fost solicitată de cei care câştigă din ea. Aşa cum avem un mix al energiei, aşa avem şi un mix al intereselor. Dacă vrem să vedem cine este câştigător, nu o să-l vedem aici (la dezbatere – n.r.); aici au venit cei care pierd din ordonanţă, cei care câştigă nu sunt aici. Câştigă cei care au piaţa reglementată asigurată şi venitul asigurat. Ei sunt marii câştigători şi pentru că îşi păstrează piaţa îngheţată”, a spus el.
La dezbatere au fost prezenţi reprezentanţi ai Centrului Român al Energiei, ai producătorilor de energie regenerabilă, ai Complexului Energetic Oltenia, ai Bursei Române de Mărfuri, Elcen, Electrica şi Romgaz.
De asemenea, şi consumatorii casnici sunt câştigători, pentru că şi ei au fost protejaţi, a adăugat Havrileţ.
„De ce a trebuit să fie dată această ordonanţă? A trebuit să fie dată pentru că funcţionarea pieţei în ultimul an nu a fost una predictibilă, pentru că nu au fost îndeplinite anumite caracteristici fundamentale ale pieţei liberalizate. Nu a funcţionat, spre exemplu, mecanismul consumatorului vulnerabil şi nu au funcţionat alte reglementări, alte mecanisme care se autoreglementează în cadrul unei pieţe liberalizate”, a arătat reprezentantul Ministerului Energiei.
El a precizat că un element de bază care a fost evocat este gradul de sărăcie a populaţiei, care, în final, al putea genera convulsii sociale.
„Astfel că, din perspectiva acestui element şi la solicitarea furnizorilor care au în portofoliu consumatori casnici, a fost emis acest act”, a subliniat Havrileţ.
El a precizat că se referă la furnizorii clasici de gaze, respectiv E.ON şi Engie, care primesc din nou o serie de beneficii din contractele de privatizare ale fostelor filiale Distrigaz Nord, respectiv Distrigaz Sud.
Consilierul ministerial a explicat că s-a ajuns aici din cauza creşterilor de preţ din ultimul an, atât la energie electrică, cât şi la gaze naturale.
„Sunt lucruri bune şi sunt lucruri mai puţin bune (efecte ale ordonanţei – n.r.). Problema este dacă lucrurile bune sunt într-adevăr bune ; unii zic că sunt bune, dar de fapt sunt rele, şi să vedem dacă alea rele sunt chiar rele. Se conturează nevoia de dezbatere cu privire la piaţă. Cei care pierd vor fi foarte activi pe piaţă, iar cei care câştigă nu vor interveni, dar se va vedea cine câştigă şi cine pierde”, a punctat el.
Havrileţ a subliniat care au fost cauzele care au dus la creşterile de preţuri din ultima vreme.
„Se desprinde cu ochiul liber că majorarea preţurilor la energie şi la gaze s-a întâmplat din cauza preţurilor marginale. În România, în momentele de consum extrem, ca urmare a temperaturilor extreme, mari vara şi mici iarna, producţia internă nu mai face faţă şi trebuie să importăm energie la un preţ mai mare decât preţul de producţie din România, iar acesta este un preţ marginal, la care se aliniază şi producătorii interni. La fel şi la gaze”, a precizat responsabilul ministerial.
El a amintit că, atunci când era preşedintele al ANRE, a solicitat liberalizarea pieţei gazelor încă din 2016, întrucât preţul de import era mai mic decât cel de producţie internă, dar măsura nu a fost aprobată.
„În 2016, în România preţul gazelor de producţie internă era reglementat la 60 de lei pe MWh, iar pe pieţele internaţionale preţurile erau de 52 de lei pe MWh. Tot anul 2016 am solicitat şi nu s-a aprobat. Dacă făceam această liberalizare în 2016, acum am fi avut suficientă experienţă să gestionăm piaţa”, a conchis Havrileţ.
Taxele din energie îngenunchează Complexul Energetic (CE) Oltenia (CEO), a afirmat, la rândul său, Sorin Boza, preşedintele Directoratului Complexului.
Taxa de 2% din cifra de afaceri, impusă companiilor din energie la finele anului trecut prin OUG 114/2018, reprezintă pentru CE Oltenia o sumă de aproximativ 60 de milioane de lei. „Prin comparaţie cu celelalte taxe pe care trebuie să le plătim, OUG 114/2018 nu ne afectează semnificativ”, a spus Sorin Boza. “Pentru noi, OUG 114 înseamnă aproximativ 5% din totalul certificatelor de CO2, care reprezintă cea mai mare problemă a Complexului. Achiziţia certificatelor de CO2 este o corvoadă, ele ajungând la circa 42% din cifra de afaceri a companiei (n.r. – 1,4 miliarde de lei). Suntem puşi în genunchi de toate taxele pe care le plătim şi care reprezintă peste 45% din cifra de afaceri a Complexului. Noi încercăm să supravieţuim, să găsim soluţii şi să ne menţinem poziţia în piaţă”, a mai spus Boza.
Conform acestuia, anul trecut, producătorul de energie electrică şi termică a făcut investiţii de 600 de milioane de lei, iar pentru 2019 şi-a bugetat o sumă de aproximativ 590 de milioane de lei, în acest scop.
„Noi considerăm că a opri investiţiile este cea mai mare greşeală. Anul trecut, investiţiile CE Oltenia s-au ridicat la aproximativ 600 de milioane de lei, gradul de realizare a investiţiilor fiind de circa 87,5%. Chiar dacă anul acesta, la CE Oltenia, ne confruntăm cu problemele pe care le ştiţi, nivelul investiţiilor rămâne ridicat şi avem bugetate circa 590 milioane de lei în acest sens, bani din care un procent de peste 35% va merge în minerit, restul în energie şi în plata creditelor pe care le-am făcut ca să realizăm investiţiile de un miliard de euro (din ultimii zece ani), necesare pentru a ne conforma la standardele UE privind mediul. De asemenea, avem în vedere şi accesarea de fonduri de la Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM), pentru 2019 şi 2020, deoarece aici este viitorul”, a mai spus Sorin Boza.
Complexul Energetic Oltenia îşi integrează costul cu certificatele de CO2 în preţul de vânzare a energiei, a mai precizat Sorin Boza.
Cresc pierderile regenerabililor
OUG 114/2018 va adânci pierderile producătorilor de energie regenerabilă, raţionamentul retroactiv prin care este aplicată taxa de 2% pe cifra de afaceri a companiilor din energie fiind ilogic din punct de vedere economic şi juridic, este de părere Viorel Lefter, preşedintele Organizaţiei Patronale a Producătorilor de Energie din Surse Regenarabile din România (PATRES).
„Prin OUG 114/2018, contribuţia companiilor din sector a crescut de 20 de ori, de la 0,1/% la 20%. Nu este vorba că Autoritatea Naţională pentru Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) nu îşi acoperă cheltuielile, pentru că anul trecut, din contribuţia de 0,1%, rămânea şi un excedent. Se vede clar foamea de la bugetul de stat. Pe de altă parte, şi aşa producătorii de energie regenerabilă, după modificările care au început din anul 2013, au înregistrat pierderi anuale între 1,5-2 miliarde de lei, astfel că devine evident faptul că această taxă suplimentară de 2% va mări pierderile acestor companii. În perspectiva investiţiilor, eu sunt foarte pesimist, mai ales când studiile făcute arată că majorarea taxei de 20 de ori atrage încă o pierdere de circa 380 de milioane de lei. După desele modificări care au avut loc în acest domeniu de-a lungul anilor, investiţiile aproape că au fost zero. Deşi potenţialul este foarte mare, oamenii nu mai investesc, pentru că, atunci când fac un business plan, se gândesc pe termen lung şi se uită şi la ce se întâmplă în jur. Astfel, o să vedem tot mai multe companii care “îşi iau jucăriile şi pleacă” peste graniţe, din multe motive, de la facilităţi fiscale, până la credibilitate în sfera financiară şi, mai ales, stabilitate. S-a ajuns la un termen de recuperare a investiţiilor de peste 30 de ani şi foarte mulţi actori din piaţă nu mai vor să investească. Efectele OUG 114 vor duce, printre altele, de la creşterea costurilor la producătorii industriali, până la falimentul multor furnizori din sector”, a explicat preşedintele PATRES.
În plus, modalitatea de aplicare a prevederilor din OUG 114/2018, care vizează sectorul energiei, încalcă orice logică economică, a atras atenţia Viorel Lefter, adăugând că şi efectul asupra preţului energiei va fi unul important, întrucât producătorii industriali vor căuta să îşi menţină ratele de profitabilitate şi, în consecinţă, vom asista la un efect de bulgăre de zăpadă.
Sunt multe aspecte care trebuie discutate, „nu vrem anormalitate, ci raţionalitate economică şi managerială”, a conchis Viorel Lefter.
Ordonanţa încearcă să corecteze distorsiunile pieţei de energie
Plafonarea şi reglementarea preţurilor la energie electrică şi gaze a fost introdusă ca urmare a unei deficienţe a pieţei de energie, în condiţiile în care societăţile din sectorul energetic nu pot asigura o competiţie reală, iar preţurile electricităţii şi gazelor urmau să crească în perioada următoare, a afirmat Corneliu Bodea, preşedintele Centrului Român al Energiei (CER).
„Nimeni nu iubeşte această Ordonanţă, pentru că are multe alte prevederi care atacă multe alte domenii economice. Dar partea cu plafonarea preţurilor din OUG şi reglementarea acestora a apărut tot ca urmare a unei probleme de piaţă. Mi se pare că ratăm să vorbim despre subiectul de fond. Dacă vorbim de piaţă, aveam piaţă funcţională? Avem piaţă funcţională acum, la energie electrică şi la gaze? La gaze avem doar doi producători, aceasta este realitatea, care produc 90% din consumul ţării noastre. Iar în piaţa de electricitate avem câţiva producători, nu foarte mulţi, care sunt organizaţi după principii tehnologice, care nu pot fi actorii unei competiţii economice reale. Deci nu putem vorbi despre o piaţă funcţională. Tocmai distorsiunile acestei stări de fapt încearcă OUG să corecteze, chiar dacă o face într-un mod eronat”, a spus Corneliu Bodea.
În acelaşi timp, reprezentantul CER a mai afirmat că Ordonanţa a deschis un subiect mult mai important, care a fost ascuns în ultima perioadă, şi anume rapiditatea cu care s-a realizat liberalizarea pieţei noastre de energie.
„Ne-am grăbit să liberalizăm piaţa, am făcut-o într-un mod accelerat, neţinând cont de faptul că noi nu avem la baza ei o competiţie reală, din motive care nu sunt imputabile societăţilor comerciale din energie ci, poate, istoriei”, a mai spus Corneliu Bodea.
„Dacă vor anula Ordonanţa, noi tot rămânem cu probleme. Preţurile la consumatorii casnici urmau să crească cu 10%-15%, poate chiar 20%, la energie electrică şi poate cu ceva mai mult de 30% la gaze. ANRE trebuia să recunoască noul preţ de achiziţie al furnizorilor, n-avea încotro. Ordonanţa a venit să repare, în mod eronat, această stare de fapt. Problema fundamentală în energie este în zona pieţei”, a completat şeful CRE.
În ceea ce priveşte discuţiile din Parlamentul României, la care a participat preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, Corneliu Bodea a precizat: „S-au abordat discuţii pe 4 direcţii. Una se referă la contribuţia bănească de 2% către ANRE. Domnul preşedinte al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, ne-a liniştit, spunându-ne că, în urma unor discuţii cu doamna prim-ministru Dăncilă, se ia în considerare eliminarea acestei contribuţii. A doua direcţie de impact se referă la reglementarea contractelor în piaţa de energie electrică, a treia la plafonarea preţului la gaze, iar a patra, la efectele unei prevederi destinată sectorului construcţiilor, care stabileşte un salariu minim pe acest sector de 3.000 de lei cu obţinerea unor beneficii pentru angajaţi. Este un subiect important, pentru că se va ajunge la recalcularea unor contracte, în conformitate şi cu legea achiziţiilor publice, cu impact asupra bugetelor companiilor. (…) Se vorbeşte mai puţin despre sectorul construcţiilor din domeniul energiei, care este extrem de important. Sectorul energetic românesc nu se poate dezvolta fără aceste companii din domeniul construcţiilor, care sunt din ce în ce mai mici şi mai puţine”, a mai spus preşedintele CRE.
Discuţia din Senatul României s-a axat inclusiv pe ordinul ANRE şi pe impactul pe care reglementările secundare le au asupra sectorului, iar tema principală a dialogului a fost informarea conducerii ALDE cu privire la implicaţiile măsurilor pentru ca aceştia să fie în cunoştinţă de cauză când se va ajunge la modificarea Ordonanţei 114, a mai explicat Corneliu Bodea.
Totodată, acesta a mai adăugat că OUG 114 va afecta semnificativ planurile de investiţii ale companiilor. „În domeniul bancar, aceeaşi ordonanţă stabileşte nişte măsuri care (…) asigură un cost al capitalului în creştere, pe de o parte, iar pe de altă parte, în condiţiile actuale, băncile vor reduce volumul banilor destinaţi împrumuturilor. În consecinţă, banii vor deveni mai scumpi şi mai rari”, a spus Bodea.
Acesta a mai subliniat că investiţiile din domeniul energetic sunt mari, speciale, care se recuperează în termene foarte îndelungate de timp, iar combinaţia dintre lipsa de profitabilitate a companiilor şi lipsa de apetit a băncilor de a acorda credite poate crea efecte foarte periculoase în sectorul energiei, pe termen mediu şi lung.
Impactul real al OUG 114/2018 asupra preţului energiei, dar şi asupra planului integrat de energie şi mediu au fost analizate în cadrul unei mese rotunde cu tema „Energie pentru viitor sau taxe pentru azi?”, organizată de cotidianul Bursa.
