Acasă Economie Neptun Deep și BRUA în pericol: ecologiștii susțin că nu ar mai trebui deschise noi proiecte de gaze și petrol

Neptun Deep și BRUA în pericol: ecologiștii susțin că nu ar mai trebui deschise noi proiecte de gaze și petrol

de M G

ONG-urile europene de mediu ClientEarth, Friends of the Earth Europe, Food & Water Action Europe și CEE Bankwatch Network au deschis un litigiu cu Comisia Europeană (CE), pentru a revizui sprijinul acordat din fonduri europene pentru 30 de proiecte de gaze. Organizațiile de mediu susțin că decizia UE de a sprijini proiecte noi de gaze pune în pericol obiectivele UE în domeniul climei și energiei. ”Experții au spus clar că, dacă vrem să limităm încălzirea globală la 1,5 °C, nu ar mai trebui deschise zăcăminte noi de gaze și petrol sau construită infrastructură aferentă”, se arată într-un comunicat de presă transmis de Bankwatch România. În aceste condiții, proiectul gazoductului BRUA, faza a doua, precum și dezvoltarea zăcământului de gaze Neptun Deep sunt puse sub semnul întrebării. Reamintim, aceste două proiecte reprezintă un pas extrem de important pentru independența energetică, cel puțin în ceea ce privește gazele naturale, atât a României, cât și a întregii regiuni.

O dată la doi ani, Comisia UE întocmește o listă a proiectelor energetice de interes comun (PIC), considerate benefice întregului bloc comunitar. Proiectele de infrastructură de pe această listă obțin mai rapid aprobări și acces la fondurile europene, se precizează în comunicat.

Reamintim, în noiembrie anul trecut, Comisia Europeană a stabilit a cincea listă de proiecte de interes comun. Lista stabilește proiectele transfrontaliere în domeniul infrastructurii energetice în UE și include un total de 98 de proiecte: 67 în domeniul transportului şi stocării energiei electrice, 20 în domeniul gazelor naturale, 6 proiecte de reţele de CO2 şi 5 proiecte de reţele inteligente de distribuţie energie electrică. Potrivit ONG-urilor, costul tuturor proiectelor de gaze de pe listă este estimat la 13 miliarde de euro.

”Miliarde de euro vor fi blocate în 30 de proiecte majore de infrastructură de gaze, cum ar fi conducta EastMed – o conductă de gaz de 7 miliarde de euro și 1.900 km, care va conecta zăcămintele de gaze offshore din estul Mediteranei din Israel și Cipru cu Italia, prin Grecia. În România, cel mai mare proiect de gaze de pe lista PIC este gazoductul BRUA – planificat să facă legătura între Coridorul Sudic de Gaze și țările din Europa Centrală și de Est, dar și să transporte gaze din rezervele României de la Marea Neagră. Prima fază a proiectului este finalizată și a fost deja finanțată de Uniunea Europeană cu 179,3 milioane euro, de BERD cu 60 milioane euro și de BEI cu 100 milioane euro. Costul total al proiectului este estimat la aproape jumătate de miliard de euro. A doua fază se așteaptă să fie finalizată în 2024 cu 74,5 milioane euro. Conducta a fost construită în perimetrul unor zone naturale protejate, după modificări abuzive ale legislației mediului”, se mai arată în comunicatul Bankwatch.

Organizațiile de mediu au demara acțiunea legală printr-o cerere de reexaminare internă – un mecanism adoptat anul trecut după o reformă a accesului la justiție. Cele patru organizații solicită Comisiei Europene să-și revizuiască decizia de aprobare a listei PIC, prin care a acordat statut prioritar pentru 30 de proiecte de gaze. Dacă Comisia refuză să-și modifice decizia, organizațiile vor putea cere Curții de Justiție a UE să se pronunțe, precizează comunicatul.

Guillermo Ramo, avocat ClientEarth, a spus că „această listă este un bilet VIP în Europa pentru gaze, când ar trebui să începem, de fapt, să vorbim de eliminarea lor treptată. Comisia nu a luat în considerare impactul emisiilor de metan provenite din infrastructura de gaze – în ciuda dovezilor că acestea sunt substanțiale. Acest lucru intră în conflict direct cu legile UE privind clima și cu obligațiile sale legate de Acordul de la Paris”.

Metanul este principalul component al gazelor și are un potențial de încălzire globală de peste 86 de ori mai mare decât al dioxidului de carbon în primii 20 de ani. Totuși, impactul acestuia nu este luat în considerare la planificarea infrastructurii de gaze. Organizațiile de mediu susțin că decizia UE de a sprijini proiecte noi de gaze fosile pune în pericol obiectivele UE în domeniul climei și energiei. Experții au spus clar că dacă vrem să limităm încălzirea globală la 1,5 °C nu ar mai trebui deschise zăcăminte noi de gaze și petrol sau construită infrastructură aferentă. Lista vine și în contextul în care Europa se confruntă cu o criză a prețului gazului, cauzată parțial de dependența excesivă de gaze.

Cu toate acestea, strategia REPower EU propusă de Comisia Europeană va mobiliza alte 10 miliarde de euro pentru noi proiecte de gaze.

Unele studii arată că UE poate opri importurile de gaze complet până în 2025 – cu doi ani mai devreme decât ținta actuală a Comisiei (2027) – fără să construiască infrastructură nouă de gaze sau să amâne eliminarea treptată a cărbunelui.

Comisia Europeană are la dispoziție 22 de săptămâni să răspundă solicitării organizațiilor de mediu. Rezultatul final ar putea fi o hotărâre judecătorească care să clarifice dacă UE ar trebui să țină cont de impactul infrastructurii asupra climei, se mai precizează în comunicat.

Potrivit comunicatului, ClientEarth lucrează de peste un deceniu să îmbunătățească accesul la justiție la nivelul Uniunii Europene. În 2021, a fost aprobată o reformă importantă a legilor UE privind accesul la justiție. Acest lucru a înlăturat principalele bariere care împiedicau ONG-urile și cetățenii să conteste în instanță abaterile UE împotriva mediului. ONG-urile de mediu au acum dreptul de a cere instituțiilor și organismelor UE – în acest caz, Comisiei Europeană – să revizuiască deciziile care duc la încălcarea propriei legislații de mediu. Comisia trebuie să răspundă oficial la o astfel de solicitare în termen de 16 săptămâni, termen care poate fi prelungit până la 22 de săptămâni. Dacă reclamantul consideră că răspunsul Comisiei nu soluționează încălcarea legislativă, acesta poate da în judecată Comisia la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

 

din aceeasi categorie

1 comentariu

dragostin catalin iunie 13, 2022 - 12:07 pm

acestor „ecologisti” ar trebui ca cineva cu carte sa le spuna 2 lucruri:
1. sa se duca sa-i spuna lui Putin sa nu mai extraga gaze. Gazele din BRUA (cel putin acestea) , INLOCUIESC GAZELE RUSIEI…deci, nu sunt aditionale, chiar este mai putin decit e nevoie
2. gazele, la noi cel putin, inlocuiesc, cel putin 9 termocentrale de cogenerare pe carbune care dau caldura pentru orase…iar gazul este mult mai putin poluant decit carbunele…deci, de fapt DECARBONAM !
…asa ca, sa ne mai lase…

Comments are closed.