Negocierile cu chinezii de la CGN pentru realizarea proiectului Cernavodă 2 (construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă) sunt pe ultima sută de metri, printre aspectele care încă se discută fiind rolul statului român în acest proiect, a declarat Daniela Lulache, directorul general al Nuclearelectrica.
„Suntem pe ultima sută de metri, dar mai sunt câteva aspecte de clarificat. Primordial, sunt aspecte ce ţin de rolul statului în acest proiect. Mai avem o etapă de consultări cu diverse instituţii ale statului şi am avut nevoie de încă puţin timp”, a spus Lulache.
În şedinţa de luni, Adunarea Generală Extraordinară a Nuclearelectrica a aprobat extinderea până la 20 decembrie a termenului de negociere pentru proiectul reactoarelor 3 şi 4. Lulache a arătat că speră ca negocierile să fie finalizate până atunci.
Întrebată de ce a fost fixat tocmai acest termen, Lulache a răspuns: „Au fost multe socoteli. Pe de-o parte, încercăm să ne ţinem de nişte termene asumate. Pe de altă parte, era clar că mai este nevoie de ceva timp şi 20 decembrie este rezultatul unei aritmetici combinate cu faptul că încercăm să terminăm înainte de finalul anului şi de Sărbători”.
Totodată, ea a fost întrebată dacă termenul va fi prelungit din nou în cazul în care negocierile nu se vor finaliza până la 20 decembrie. „Îmi place să cred că da, pentru că din punctul meu de vedere suntem la final şi trebuie să facem toate eforturile să ne atingem scopul. Elementul timp este subsidiar scopului primordial, respectiv să facem proiectul”, a spus Lulache.
Pe de altă parte, preşedintele Klaus Iohannis, prezent marţi la Cernavodă, a spus că investiţiile în Cernavodă 2 sunt de importanţă naţională, această chestiune fiind discutată în CSAT, şi a adăugat că speră ca negocierile în acest sens să fie încheiate anul viitor. „Ştiţi foarte bine că avem în plan, noi toţi, dezvoltarea unităţilor 3 şi 4. În Consiliul Suprem de Apărare a Ţării s-a discutat această chestiune şi am stabilit că aceste investiţii în unităţile 3 şi 4 reprezintă investiţii strategice pentru România, sunt de importanţă naţională. Sper că vom avea un progres semnificativ. Autorităţile guvernamentale, împreună cu conducerea companiei naţionale, lucrează la aceste negocieri, pe care eu îmi imaginez că le-ar putea finaliza într-un termen rezonabil, poate la anul, şi, atunci, putem să intrăm într-o zonă efectivă de dezvoltare a investiţiei, care ar fi benefică pentru România”, a afirmat Klaus Iohannis.
Acţionarii Nuclearelectrica au aprobat continuarea „negocierilor asupra Documentelor Investiţiei în aceleaşi condiţii din Memorandumul de Înţelegere privind dezvoltarea, construirea, operarea şi dezafectarea Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă (“MoU”), până la dată de 20 decembrie 2016, cu aplicarea tuturor celorlalte prevederi ale MoU, inclusiv posibilitatea oricărei părţi de a înceta MoU fără nicio despăgubire printr-o simplă notificare scrisă către cealaltă Parte, în cazul în care nu s-a ajuns la un acord asupra Documentelor Investiţiei şi în măsură în care întârzierea nu a fost cauzată de respectiva Parte”, se arată în document.
Termenul de finalizare a negocierilor a fost prelungit de mai multe ori până acum. Ultima dată, acest termen fusese extins până la data de 8 septembrie 2016.
Totodată, acţionarii au respins o solicitare a Fondului Proprietatea, care a cerut Nuclearelectrica să prezinte un raport privind suma cheltuită până acum cu acest proiect, precum şi suma bugetată de companie pentru următorii ani, în scopul susţinerii reactoarelor 3 şi 4.
Unităţile 3 şi 4 în strategia energetică
În urmă cu o săptămână, ministrul Energiei, Victor Grigorescu, declara că proiectul realizării reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă se va regăsi în strategia energetică a României, întrucât în acest proiect s-a investit deja peste un miliard de euro.
„E clar că există, cel puţin aşa arată modelarea noastră, există loc pentru industria nucleară şi pentru reactoarele 3 şi 4, mai în toate scenariile. Sigur, datorită şi unor condiţii particulare, pentru că noi deja am investit în aceste reactoare o sumă apreciabilă de bani, peste un miliard de euro cel puţin. Există deja infrastructură pentru care s-au plătit bani. Există o raţiune pentru care în mod particular acest proiect are sens. Are sens din punctul de vedere al decarbonizării”, a susţinut Grigorescu.
Potrivit acestuia, România are şi experienţa necesară pentru derularea acestui proiect.
„Este una dintre resurse din a cărei exploatare ne întărim siguranţa energetică, pentru că avem un ciclu nuclear integrat, chiar dacă nu complet, cu o tehnologie nord-americană. Suntem singurii din regiune care avem această tehnologie şi această abilitate de a fi în continuare independenţi din acest punct de vedere”, a continuat ministrul.
Guvernul a aprobat la începutul acestui an o scrisoare-suport prin care certifică faptul că proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă este unul strategic prioritar pentru România şi care poate fi implementat doar cu sprijinul statului, a declarat Daniela Lulache, într-o conferinţă de presă care a avut loc în luna mai. Ea a arătat că scrisoarea conţine inclusiv schemele de sprijin care pot fi acordate acestui proiect.
„Guvernul a emis o scrisoare-suport, ca parte din acest întreg mecanism şi care în principiu spune următoarele: România este conştientă că acest proiect se poate dezvolta doar cu implicarea şi sprijinul statului român, statul român consideră acest proiect un proiect strategic prioritar şi descrie o serie de mecanisme de sprijin pe care să le analizeze şi să le acorde pentru dezvoltarea proiectului. Parte din aceste mecanisme de sprijin sunt implementarea mecanismului contractelor pentru diferenţă, o serie de facilităţi fiscale eventual, garanţii de stat pentru finanţarea proiectului”, a precizat oficialul Nuclearelectrica.
Lulache a mai spus că o parte din aceste mecanisme de sprijin reprezintă ajutoare de stat şi vor trebui aprobate de către Comisia Europeană.
„Evident, toate aceste mecanisme vor fi asigurate în anumite condiţii. De exemplu, pentru implementarea mecanismului contractelor pentru diferenţă, suntem conştienţi că va trebui să trecem printr-un proces de negociere şi analiză cu Comisia Europeană şi că trebuie ca acest mecanism să facă faţă mai multor teste, inclusiv celor a ajutoarelor de stat. Şi atunci, acordarea acestora este condiţionată de parcurgerea cu succes a acestor etape”, a adăugat Lulache.
Pe 9 noiembrie 2015, reprezentanţii Nuclearelectrica şi China General Nuclear Power Corporation (CGN) au semnat Memorandumul de Înţelegere privind dezvoltarea, construcţia, operarea şi dezafectarea unităţilor 3 şi 4 ale centralei nuclearo-electrice Cernavodă.
