Acasă MediuDezvoltare Durabila Necunoscuta numită colectarea selectivă a deșeurilor

Necunoscuta numită colectarea selectivă a deșeurilor

de L M

Crearea sistemului de colectare selectivă produce mari semne de întrebare, legislația care stă la baza acestui proces dovedindu-se a fi un adevărat labirint, este concluzia reprezentanților agenților economici prezenți la conferinţa „Circular – Waste”, organizată de Green Revolution. Fără a avea pretenția de a fi un document cu rang de lege, Ministerul Mediului este în curs de elaborare a unui ghid privind sistemul de organizare a colectării și raportării deșeurilor, care să ghideze toți actorii implicați în proces să se conformeze cerințelor în domeniu, de la autorități locale, la agenți economici și populație.

„Ne-am confruntat, de la lansarea acestei noi legislaţii, cu tot felul de evenimente, unele de neînţelegere, altele pentru solicitări de clarificări. Important este dacă vrem ca, împreună, să continuăm acest drum. După părerea noastră, aceste drum este ireverisibil şi nu neapărat că ni l-a impus cineva, ci pentru că acesta este drumul de urmat, pur şi simplu”, a declarat Cosmin Teodoru, directorul general al Direcţiei Generale Deşeuri, Situri Contaminate şi Substanţe Periculoase din cadrul Ministerul Mediului, joi, la conferinţa „Circular – Waste”, organizată de Green Revolution.

„Ghidul (n.r. – privind modul de organizare a colectării şi raportării deşeurilor) este finalizat, numai că va fi foarte complicat de parcurs de către persoane care nu au o legătură cu domeniul respectiv. Nu poţi să faci un Ghid care să fie reprezentativ pentru 3.000 de UAT-uri (n.r. – unități administrativ teritoriale), pentru că fiecare UAT are particularitatea sa, deşi nu ar trebui să fie aşa. Am apelat şi la experţii de la Comisia Europeană care să ne ajute cu nişte sfaturi practice. Va fi foarte greu să faci să înţeleagă, la unison, 3.000 de oameni. Ghidul pentru gestionarea deşeurilor va fi publicat cel târziu săptămâna viitoare şi sperăm ca acesta să poată rezolva probleme, a spus Teodoru.

De altfel, toți cei prezenți au ținut să atragă atenția asupra responsabilităților pe care autoritățile locale le au în crearea sistemului de colectare selectivă. Dar și asupra faptului că acesta se lasă așteptat.

La rândul său, Mihai Rohan, preşedintele patronatului din industria cimentului, a subliniat că prin intermediul acestui Ghid trebuie oferite nişte răspunsuri pentru că primarii nu pot fi lăsaţi să interpreteze deoarece vor interpreta diferit.

„De la 1 ianuarie 2019 am intrat în acest concept nou de <Plăteşti pentru cât arunci>. Noi speram că se rezolva repede problema, dar nu e chiar aşa de simplu. Legea rezolvă multe chestiuni, dar ridică şi destul de multe întrebări. Avem nevoie de acel Ghid prin care oamenii trebuie să primească nişte răspunsuri, nu trebuie să-i lăsăm pe primari să interpreteze, pentru că ei vor interpreta diferit. De aceea, este bine să venim în sprijinul Ministerului Mediului pentru a face acest Ghid. Şi în Bucureşti există multe interpretări referitoare la cum să întocmeşti documentele. Ar fi bine să avem o discuţie în care oamenii să vină şi să răspundă cum ar fi corect să aplicăm legea”, a menţionat Rohan.

În ceea ce priveşte responsabilitatea din domeniu, Roxana Şunică, directorul de comunicare, marketing şi corporate al FEPRA – Organizaţie de Transfer Responsabilitate (OTR) care se ocupă de preluarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaj de la 600 de producători, a punctat faptul că, la momentul actual, nimeni nu prea ştie ce are de făcut cu deşeurile.

„Prin FEPRA, am reuşit anul trecut să colectăm 280.000 de tone de ambalaje puse pe piaţă de către 600 de producători. Zilele acestea ne ocupăm, cu discuţii din primărie în primărie, din UAT în UAT şi din OTR în OTR (n.r. – organizație de transfer de responsabilitate). Observăm, cu această ocazie, că nimeni nu prea ştie ce are de făcut. Ca atare, credem că este nevoie de redactarea unui Ghid prin care aceste entităţi să ştie ce au de făcut pe segmentul gestionării deşeurilor. Altfel, incertitudinile vor persista”, a afirmat Şunică. Aceasta a atras atenția că, în prezent, primăriile anunță că vor livra deșeuri colectate selectiv la prețuri de 850-2400 de lei/tonă, în condițiile în care anul trecut prețul mediu era de 600 lei/tonă. De remarcat, penalitățile impuse de lege este 2.000 lei/tona de deșeu reciclabil necolectat. În aceste condiții, devine nerentabilă colectarea selectivă, iar producătorii de viitoare deșeuri recuclabile vor avea tendința de plăti direct penalitatea.

Prin OUG nr. 74/2018, devenită Legea nr. 31/2019, s-au stabilit noi termene de trecere la colectarea selectivă, care mai dau câteva luni răgaz pentru primării să-și facă treaba. Concomitent, au crescut și țintele de colectare de deșeuri reciclabile și valorificabile, dar cum oricum nu s-a făcut nimic, oficialul de la Ministerul Mediului a anunțat că a convenit cu șeful de la Administrația Fondului pentru Mediu, care încasează penalitățile pentru conformare, să se mențină vechile ținte. De exemplu, rămâne obiectivul global de valorificare de 60% din deșeurile puse pe piață, față de 65% cât prevede ordonanța.

din aceeasi categorie