Mugur Isărescu
Anul 2016 se anunţă a fi unul „tumultuos”, însă multe dintre „valuri” sunt relativ „mai departe de România”, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, într-o conferinţă de prezentare a Raportului asupra inflaţiei. Pe de altă parte el a spus că un acord de tip stand-by cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) este imposibil de realizat în acest an. El a anunţat şi că Banca Centrală este îngrijorată de căderea productivităţii. Prognoza BNR pentru rata inflaţiei în acest an a fost majorată la 1,4%, de la 1,1%.
„Nu negăm incertitudinile. Credem că anul 2016 se anunţă un an tumultuos. Nu ştiu dacă este cuvântul cel mai potrivit. Observăm că multe dintre valuri sunt relativ mai departe de România. Sentimentul meu este că piaţa valutară s-a adâncit, nu mai e atât de emoţională – şi vă vorbeşte o persoană care, din foarte multe motive, urmăreşte piaţa valutară în fiecare dimineaţă. Am trecut peste momente de exces de lichiditate datorită acumulării cheltuielilor bugetare din ultimele două luni ale anului, excedent de lichiditate masiv în ianuarie. Piaţa a funcţionat, s-a echilibrat singură. În anumite momente a trebuit să intervenim şi noi”, a admis Isărescu.
Potrivit acestuia, se remarcă o maturitate a pieţei, acesta fiind un lucru extrem de important. „Nu pot să nu remarc o maturitate a acestei pieţe. Este un lucru extrem de important, de salutat şi de continuat. Ar fi culmea ca după atâţia ani de când pieţele astea funcţionează şi care, în afară de faptul că funcţionează îţi dau şi indicii, îţi dau temperatura economiei, acum să ne apucăm să nu avem încredere în mecanismele pieţei sau, eventual, să le mai şi stricăm cu niscai iniţiative legislative. Nu negăm că coordonatele mediului au un impact în balanţa riscurilor, un impact echilibrat, pentru că pieţele pot să acţioneze ca nişte buffere, ca nişte stocuri tampon”, a spus guvernatorul BNR, conform Agerpres.
Mugur Isărescu a atras atenţia asupra faptului că incertitudinile tind să împingă balanţa riscurilor în sus.
„Pe plan intern, incertitudinile, aşa cum le vedem în prezent, tind să împingă balanţa riscurilor în sus, traiectoria inflaţiei în sus. Pentru că s-a aprobat un buget la limita de 3%, se manifestă în continuare presiuni, observăm dezbaterea publică pentru majorarea cheltuielilor bugetare, politica veniturilor s-a înscris pe o curbă puternic ascendentă, greu de stăvilit. Nu cred că trebuie să ne punem problema de a o stăvili, ci de a o tempera, să vedem cât poate economia să ducă. Balanţa riscurilor este înclinată spre a împinge inflaţia, traiectoria în sus”, a explicat Isărescu.
Pe de altă parte, şeful Băncii Centrale a declarat că un acord de tip stand-by cu FMI este imposibil de realizat în acest an. „În România, când spui “acorduri cu instituţiile financiare internaţionale”, s-a obişnuit lumea să zici “acord cu Fondul” şi acord dintr-ăsta, condiţionat. În luna august vor veni să discute articolul IV (n.r. – de la FMI). Vor face recomandări. Alt tip de acord cu Fondul, un stand-by, este imposibil să mai fie realizat în acest an din două motive: avem un deficit de balanţă de plăţi extrem de mic, sub 1%. Închipuiţi-vă, te duci la Fond şi îi spui “Domnule, am o problemă”. “Ce problemă ai?” “Am o problemă externă, mi-e frică de criză”. “Stai puţin, că ai 1%. Dincolo ai o ţară cu 14% deficit de cont curent (n.r. – Brazilia)”, cum am avut noi în 2008. Al doilea lucru care face dificil un acord de acest tip este că precedentul s-a încheiat cum s-a încheiat”, a mai spus Isărescu.
Guvernatorul BNR este de părere că FMI nu a uitat ”ce s-a întâmplat în 2015″. „Nu cred că o să vină Fondul aici şi va spune: “Am uitat ce s-a întâmplat în 2015”. Începe discuţia de la 2014 – 2015: “Ce n-aţi făcut? De ce n-aţi făcut? Hai să vedem care este situaţia”. Or, atmosfera în ţară este alta. Noi avem acum o opinie publică inflamată de faptul că aceşti domni îşi permit să se pronunţe şi asupra unei iniţiative legislative. Ne acoperim de ridicol spunând că s-au înţeles între ei, că au o conspiraţie”, a explicat Mugur Isărescu.
Probleme la productivitate
Banca Naţională a României (BNR) este îngrijorată mai mult de căderea productivităţii, decât de evoluţia salariului brut nominal în industrie, a arătat Mugur Isărescu. „Decalaj mare (n.r. – între productivitate şi salarii). Din păcate, ce ne îngrijorează este căderea productivităţii, nu atât evoluţia salariului brut nominal în industrie. Nu dă deloc bine”, a spus Isărescu.
Acesta nu crede că poate fi stăvilită uşor creşterea salariilor în sectorul public şi privat.
„Creşterea salariilor şi în sectorul public, dar mai ales în sectorul privat, nu cred că poate să fie stăvilită uşor şi cel mai bun indicator este factorul pieţei. În sectorul privat, faptul că prin creşterea salariului cresc costurile şi nu le mai poate acoperi din preţuri. Preţul pieţei nu-i mai dă voie. Dincolo, disciplina fiscală, adică nivelul deficitului fiscal, nivelul şi ponderea cheltuielilor cu salariile în total cheltuieli bugetare. Au crescut necorelat (n.r. – salariile)”, a mai afirmat guvernatorul BNR.
De asemenea, el a mai spus că BNR se uită la venitul disponibil, elementul esenţial luat în calcul de orice bancher.
„Venitul disponibil, după noi, este elementul central care este luat în calcul de orice bancher serios. Cât îi rămâne omului, că de acolo trăieşte, de acolo dă şi banii înapoi. Cât îi rămâne după ce plăteşte lucrurile de care nu poate să scape, adică impozitele, cum zice americanul, factura la electricitate, chiria, dacă stă cu chirie, rata, dacă are credit de casă pe termen lung”, a mai spus Isărescu.
Inflaţie mai mare
Banca Naţională a României a modificat la 1,4% rata inflaţiei pentru finalul acestui an, în creştere cu 0,3 puncte procentuale faţă de prognoza anterioară, de 1,1%. Pentru 2017, BNR a prognozat o inflaţie de 3,4%. Ţinta băncii centrale este de 2,5%.
„Proiecţia indicelui preţurilor de consum (IPC) ne arată două lucruri: că perioada de inflaţie negativă este tranzitorie şi rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui preţurilor de consum este prognozată la 1,4% la sfâşitul anului 2016 şi se iese, deci, din inflaţia negativă, şi la 3,4%, adică aproape de limita superioară a intervalului pe care îl ţintim în ultima parte a anului 2017”, a spus Isărescu.
El a precizat că traiectoria ratei inflaţiei IPC este afectată substanţial de măsurile fiscale care au vizat reducerea succesivă a impozitelor indirecte.
„Am mai calculat şi impactul de runda I a reducerii cotei TVA. În această situaţie, acesta este un calcul cu un anumit grad de probabilitate; rata inflaţiei ar atinge 3,3% în 2016 şi 3,7% în 2017. Şi trecutul şi traiectoria ratei inflaţiei IPC sunt afectate substanţial de măsurile fiscale, care au privit reducerea succesivă a impozitelor indirecte şi noi, ca instituţie care urmăreşte stabilitatea preţurilor, dorim să subliniem caracterul tranzitoriu al acestei perioade de inflaţie negativă. Pe de altă parte, preocuparea noastră este de a păstra inflaţia în ecartul pe care ni l-am stabilit, de a da încredere că stabilitatea preţurilor să rămână şi a stimula pe această bază o creştere economică de durată, sustenabilă, în România”, a precizat oficialul BNR.
Consiliul de Administraţie al BNR a analizat şi aprobat, în şedinţa din 5 februarie, Raportul trimestrial asupra inflaţiei.
“Noua prognoză trimestrială reconfirmă perspectiva adâncirii inflaţiei în teritoriu negativ în primele cinci luni ale anului 2016, ca efect al scăderii cotei standard TVA şi a altor impozite indirecte. Totodată, se anticipează revenirea la începutul anului 2017 şi rămânerea ulterioară a ratei anuale a inflaţiei în interiorul intervalului ţintei. Această evoluţie are ca explicaţie epuizarea impactului dezinflaţionist tranzitoriu al reducerii cotei standard a TVA, relaxarea conduitei politicii fiscale şi creşterea costurilor unitare cu salariile. Reducerea succesivă a impozitelor indirecte implementate în perioada 2015-2017 determină volatilitatea ratei inflaţiei în intervalul prognozat”, se arată într-un comunicat al BNR.
Potrivit acestuia, inflaţia s-a menţinut în teritoriu negativ la finalul anului 2015, în linie cu prognoza. Factorul principal al acestei evoluţii a fost aplicarea, începând cu luna iunie, a cotei reduse de TVA la toate alimentele, băuturile nealcoolice şi serviciile de alimentaţie publică.
Rata anuală a inflaţiei s-a situat în luna decembrie 2015 la -0,9%, faţă de -1,1% în luna noiembrie şi -1,87%, nivelul minim consemnat în luna august.
“Această creştere s-a datorat efectelor de bază asociate evoluţiei preţului combustibililor, accelerării creşterii preţurilor la tutun, precum şi influenţelor restrângerii mai alerte a deficitului de cerere agregată şi ale relativei deprecieri a monedei naţionale. În absenţa măsurii privind extinderea cotei reduse a TVA, rata anuală a inflaţiei s-ar fi plasat la finele anului aproape de 2%, nivel aflat în interiorul intervalului de variaţie al ţintei de inflaţie (2,5 la sută +/-1 punct procentual)”, se menţionează în comunicatul BNR.
