Forestierii se așteaptă ca anul viitor să fie marcat de eforturile pentru a se conforma tuturor măsurilor administrative impuse de legislația nou modificată. Pe de altă parte, 2023 va fi și anul în care vor putea fi accesate fondurile din PNRR, cele mai generoase pentru fondul forestier din ultimii mulți ani. Totul vine după un an cu mari încercări economice și sociale, susține Asfor.
„2023 va fi un an cu multe provocări. Administrarea, exploatarea și valorificarea sustenabile a pădurilor și lemnului trebuie finanțate”, se arată într-un comunicat de presă al Asociației Forestierilor din România Asfor.
„Venim după 2 ani de pandemie, un an cu inflație puternică, astfel că sectorul forestier a decontat toate dezechilibrele economice adunate în această perioadă. Pe fondul instabilității asigurării resursei, în special cu privire la îndeplinirea cerințelor de mediu asupra unor studii birocratice, restructurarea business-ului a fost și va rămâne în prim-plan pentru anumite zone ale țării. Ceea ce nu înțeleg cei care creează astfel de dezechilibre prin acte administrative, și aici mă refer la aprobarea amenajamentelor silvice, este că echipele de exploatare, o dată restructurate, nu mai pot fi refăcute decât într-un timp foarte lung și cu costuri foarte mari”, a declarat Ciprian Muscă, președintele Asfor.
Potrivit acestuia, lipsa de măsuri a marcat inclusiv exporturile produselor din lemn. Astfel, exporturile de produse din rășinoase au scăzut cu aproximativ o cincime în primele șase luni ale acestui an, la 665.000 mc, după cum arată datele Organizației Europene a Operatorilor Economici din Domeniul Industrializării Lemnului (EOS).
Cea mai mare piață pentru România o reprezintă SUA, cu peste 200.000 mc importați (+6% față de ianuarie-iunie 2021). Pe toate celelalte piețe s-au înregistrat scăderi: Arabia Saudită (-2%, aproximativ 70.000 mc), Emiratele Arabe Unite (-33%, aproximativ 65.000 mc), Japonia (-28%, aproximativ 60.000 mc) și China (-21%, aproximativ 95.000 mc).
În primele șase luni ale anului 2022, exporturile de lemn de fag din România au scăzut cu 23%, comparativ cu ianuarie-iunie 2021, la 175.000 mc. Livrările către a doua piață ca valoare, Egipt, au scăzut cu 40% până la aproximativ 40.000 mc.
Doar exporturile de cherestea de stejar au crescut cu 45% până la aproape 40.000 mc. Cea mai mare piața pentru cheresteaua de stejar romanesc este Marea Britanie, care importat aproximativ 11.000 mc (+9% față de perioada ianuarie-iunie 2021).
„În condițiile în care România dispune de această resursă tot mai valoroasă – lemnul – este greu de acceptat faptul că sectorul nu este susținut și este ocolit de investiții majore”, arată Muscă.
„În 2022 am văzut atinse o serie de obiective concretizate din proiectul de viziune al Asfor – România Verde în 10 pași -, cum ar fi reducerea TVA la lemnul de foc, programul de utilaje forestiere aprobat prin PNS, programul de împăduriri, programul de perdele forestiere. Dar anul 2022 a venit și cu o premieră: sectorul privat a fost obligat prin lege să devină agent social al statului prin plafonarea lemnului de foc la prețul de 400 lei/mc. O soluție greșită, recunoscută inclusiv la nivel de Guvern, însă o problemă rămasă fără nici o soluție”, atrage atenția oficialul Asfor.
În viziunea forestierilor, „anul 2023 va veni cu o multe provocări pentru sectorul forestier. Este vorba de o multitudine de provocări de natură internă – inflație, deficit de forță de muncă, deficit de resursă, dar și externă – instabilitatea piețelor, în special cele din orient sau China”.
Se așteaptă ca anul viitor să poată fi accesate fondurile din PNRR, principala destinație pentru Asfor fiind dotarea tehnică. „În anul 2023 va trebui să creștem productivitatea și eficiența economică într-un context destul de sumbru al accesului la finanțare. Investițiile sunt obligatorii și este absolut necesar ca statul să se implice în a sprijini politica de investiții, cu un accent special pe utilaje și infrastructură”, susține Ciprian Muscă. De altfel, acesta consideră că este „obligatorie” asigurarea unui mediu concurențial real și simplificarea reglementărilor și procedurilor care vizează mediul de afaceri.
„Anul 2023 trebuie să fie anul în care să reușim să promovăm cel puțin încă două măsuri importante: programul „Rabla pentru utilaje forestiere” și susținerea utilizării lemnului în construcții. În 2023 trebuie să punem și bazele recredibilizării meseriei noastre, trebuie să revenim la perioada în care afișam cu mândrie numele firmelor pe utilaje, camioane, sedii, în care eram mândri că suntem forestieri. Trebuie să negăm hoția și să ne delimităm de hoți; astăzi, banul obținut la negru este prea scump. Trebuie să avem curajul să ne scuturăm de cei necinstiți și să dăm valoare etică muncii și meseriei noastre”, aratăcomunicatul.
„Sunt trei nevoi fără de care sectorul forestier nu există: infrastructură, utilaje, forță de muncă pregătită. Dacă dorim ca lemnul din pădurile României să aibă valoare, suntem obligați să reușim să finanțăm cele trei elemente de bază ale unei administrări, exploatări și valorificări sustenabile a pădurilor și lemnului României”, a adăugat președintele Asfor, Ciprian Muscă.
