Deficitul finanţelor publice în România va creşte de peste trei ori ca procent din PIB, în numai doi ani, din cauza măsurilor bugetare expansioniste, care au intrat în vigoare în 2016, şi a celor care sunt planificate pentru 2017. Acest lucru subminează consolidarea bugetară, care a fost realizată treptat în ultimii ani, se arată în Raportul de ţară al României pentru 2016, un document de lucru al serviciilor Comisiei Europene.
“Creşterea economică puternică din 2015 a fost consolidată prin reduceri fiscale şi creşteri salariale în sectorul public. Acestea au fost hotărâte în mod ad-hoc şi au fost aprobate în afara procesului bugetar, fără a se prevedea finanţarea lor, conform legislaţiei naţionale. Noi măsuri bugetare expansioniste au intrat în vigoare din ianuarie 2016, mai multe fiind planificate pentru anul 2017. Se estimează că deficitul finanţelor publice va creşte de peste trei ori ca procent din PIB în numai doi ani. Acest lucru subminează consolidarea bugetară care a fost realizată treptat în ultimii ani şi indică faptul că nu s-a aplicat în mod eficace cadrul bugetar pentru a se asigura sustenabilitatea finanţelor publice”, se subliniază în document.
În plus, realizatorii raportului susţin că expansiunea bugetară, care stimulează în primul rând consumul intern în contextul unei creşteri economice deja solide, fără luarea unor măsuri suplimentare ce vizează oferta, ar putea antrena noi dezechilibre interne şi externe.
“În acelaşi timp, creşterea potenţială este limitată de planificarea şi coordonarea ineficientă a investiţiilor publice, de cea mai scăzută rată de absorbţie a fondurilor UE, de un mediu de afaceri nefavorabil, de o intensitate scăzută a cercetării şi dezvoltării şi de reforme structurale prelungite, inclusiv în ceea ce priveşte întreprinderile de stat”, se mai arată în document.
Pe de altă parte, vulnerabilităţile aferente poziţiei externe s-au redus în contextul unei creşteri economice puternice, iar economia României devine mai rezistentă. Acest fapt este confirmat de îmbunătăţirea semnificativă, începând din 2012, a poziţiei investiţionale internaţionale nete, de reechilibrarea susţinută a contului curent şi de creşterile cotelor de piaţă ale exporturilor, mai notează experţii CE.
“Poziţia investiţională internaţională netă urmează să se îmbunătăţească în continuare, însă pot apărea provocări în 2016 şi 2017, cu accelerarea creşterii importurilor ca urmare a unei cereri interne sporite ca răspuns la stimulentele fiscale. Chiar şi în acest caz, se preconizează însă că deficitul de cont curent va rămâne sub control, situându-se sub 3% din PIB”, se mai arată în document.
Alte aspecte economice cruciale analizate în raport şi care semnalează existenţa unor provocări specifice pentru economia României se referă la eficacitatea şi eficienţa administraţiei publice limitate, la mediul de afaceri îmbunătăţit foarte puţin, la independenţa sistemului judiciar şi respectarea hotărârilor judecătoreşti care se confruntă în continuare cu provocări, accesul limitat al întreprinderilor mici şi mijlocii la finanţare, precum şi la rata mare de evaziune fiscală şi munca fără forme legale, ce reduc veniturile fiscale şi denaturează economia. În plus, nivelul sărăciei şi al excluziunii sociale este printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, în special în rândul copiilor şi al romilor, se subliniază în raport.
Pe de altă parte, potrivit Oficiului European de Statistică (Eurostat), regiunile cu cel mai scăzut Produs Intern Brut pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS) din UE sunt situate în Bulgaria, Franţa (Mayotte) şi România. Mayotte este un teritoriu francez situat în Oceanul Indian.
În 2014, PIB-ul regional pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS) s-a situat între 30% din media UE în Severozapaden (Bulgaria) şi 539% din media UE în Inner London (Marea Britanie).
Regiunile cu cel mai ridicat PIB pe cap de locuitor după Inner London (Marea Britanie) au fost, în 2014, Luxemburg (266%), Bruxelles (207%) în Belgia şi Hamburg (206%) în Germania.
Regiunile cu cel mai scăzut PIB pe cap de locuitor au fost, în 2014, Severozapaden (30%), Mayotte (31%), Yuzhen Tsentralen (32%), Severen Tsentralen (34%) şi regiunea Nord-Est (34%) din România. Regiunile Severozapaden, Yuzhen Tsentralen şi Severen Tsentralen sunt din Bulgaria.