O dată cu eliminarea subvenţiilor la energia termică se va dezlănţui “marea debranşare”! Şi asta pentru că va fi mai ieftin să te încălzeşti la propria centrală cu gaze, decât în sistem centralizat.
Conform acordului cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), Guvernul va elimina subvenţiile la căldură. În prezent, la energia termică se acordă trei tipuri de subvenţii: 45% din preţul combustibilului utilizat pentru producerea energiei termice (acordat de Guvern, de la bugetul de stat), o subvenţie acordată “radeţilor” de către autorităţile locale (în funcţie de banii de care dispune fiecare primărie în parte) şi o altă subvenţie acordată direct consumatorilor, în funcţie de veniturile acestora (acordate tot de la bugetul de stat). Prin acordul cu FMI se renunţă la cele 45 de procente alocate de la buget pentru combustibil. Primăriile vor putea acorda, în continuare, subvenţii. Din păcate, majoritatea autorităţilor locale nu-şi mai permit astfel de ajutoare. În fine, singura subvenţie care se va putea acorda, cu certitudine, este cea directă, pentru consumatorii vulnerabili.
De altfel, premierul Emil Boc a cerut, miercuri, în şedinţa de Guvern, ministerelor de Finanţe, Internelor şi Muncii să-i prezinte, în perioada următoare, variante pentru acordarea subvenţiilor la căldură doar pentru persoanele cu venituri reduse, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Muntean. “Ministerele de Finanţe, Interne şi Ministerul Muncii vor prezenta premierului, în perioada următoare, o serie de variante de lucru, având în vedere că subvenţia pentru căldură nu va mai fi acordată, astfel încât să beneficieze toate persoanele, indiferent de venituri. Principiul se va schimba, dar persoanele cu venituri mici vor fi protejate în continuare. Practic, Guvernul doreşte ca banii din taxe şi impozite să fie utilizaţi eficient şi ajutoarele de încălzire să ajungă la cei care au cu adevărat nevoie şi nu la persoanele cu venituri consistente sau chiar la agenţii economici care desfăşoară activităţi în blocuri de locuinţe”, a declarat Ioana Muntean. Potrivit acesteia, în câteva săptămâni sunt aşteptate variantele de la cele trei ministere. “Trebuie să vedem cum vom defini plafoanele şi cuantumurile”, a completat Ioana Muntean.
Românul “mediu” nu va primi ajutor de încălzire
Pentru sezonul rece care tocmai a trecut, ajutoarele de încălzire directe au fost de la 262 lei/lună (pentru un venit de maxim 155 lei pe membru de familie), până la 19 lei/lună (pentru venituri de maxim 615 lei/membru de familie).
În luna martie 2011 (ultima în care s-a acordat acest ajutor de încălzire în cuantumurile precizate), câştigul salarial mediu net pe ţară a fost de 1.493 lei. Astfel, dacă, într-o familie cu doi copii, ambii părinţi au câştigat salariul mediu, venitul mediu pe membru de familie a fost de 746,5 lei, ceea ce înseamnă că acea familie nu a beneficiat de ajutor pentru încălzire.
Dacă Guvernul va menţine ajutoarele sub “pragul” câştigului salarial mediu, vor fi extrem de mulţi români ce vor fi obligaţi să plătească încălzirea “la preţ întreg”.
În principiu, peste tot în ţară unde mai există sisteme centralizate de încălzire, populaţia plăteşte un preţ mult mai mic decât costul efectiv al producerii, transportului, distribuţiei şi furnizării energiei termice. În prezent, pentru energia termică furnizată de Radet Bucureşti, populaţia plăteşte 119 lei/gigacalorie, faţă de un preţ de furnizare aprobat de 298,62 lei/Gcal, la Bacău, populaţia plăteşte 137,60 lei/Gcal, faţă de un preţ de furnizare aprobat de 225 lei/Gcal, la Iaşi, energia termică este plătită de populaţie cu 175 lei/Gcal faţă de un preţ de furnizare de 291,87 lei/Gcal (n.r. – sumele nu includ TVA). Conform unor calcule, prin reducerea subvenţiei de la bugetul de stat şi în funcţie de banii pe care primăriile ar putea să le mai acorde direct “radeţilor”, preţul energiei termice ar putea creşte cu circa 60%.
Trecerea la centralele pe gaze
Dacă preţul energiei termice va creşte, nu acelaşi lucru se va întâmpla cu gazele naturale. Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) lucrează, în prezent, la o Ordonanţă de Urgenţă prin care se modifică Legea Gazelor şi prin care populaţia ar urma să fie aprovizionată doar cu gaze din producţia internă. În preţul final, orice consumator plăteşte mai multe componente: gazele din producţia internă, gazele din import, tarifele de transport, distribuţie şi înmagazinare a gazelor, precum şi marja furnizorilor. Astăzi, preţul efectiv al gazelor (intern plus import) este de aproximativ 5.500 lei vechi pe metrul cub (550 lei noi/1000 mc).
În prezent, România produce aproximativ 80% din consumul de gaze, restul fiind importat din Federaţia Rusă. Gazele din producţia internă au un preţ recomandat de ANRE de 495 lei/1000 mc (circa 175 dolari/1000 mc), iar cele din import se achiziţionează cu circa 400 dolari/1000 mc. Astfel, dacă populaţia ar fi aprovizionată doar cu gaze din producţia internă, mai ieftine decât cele din import, iar preţul final nu s-ar modifica, ar avea loc, de fapt, o majorare a preţului gazelor din producţia internă la 550 lei/1000 mc (circa 190 dolari/1000 mc), faţă de 495 lei/1000 mc în prezent (aproximativ 175 dolari/1000 mc). Mai mult, dacă preţul gazelor din producţia internă s-ar majora la 200 dolari/1000 mc (adică cu aproximativ 5,5%, la 575 lei/1000 mc), influenţa în inflaţie ar fi de maxim 0,18%, uşor de suportat.
Există o multitudine de variante care pot fi luate în calcul, acesta fiind numai un exemplu, dar care arată că preţul gazelor pentru populaţie ar putea creşte uşor, de la 5.500 lei vechi pe metrul cub, la 5.750 lei vechi pe metrul cub, fără prea mari influenţe în bugetele familiilor sau în inflaţie.
Cum factura la energia termică livrată de “radeţi” se va majora enorm, cel puţin pentru românii cu salariu mediu, cel mai probabil aceştia vor renunţa la sistemul centralizat de încălzire şi vor trece la centrale de apartament. Mai mult, pierderile din sistem sunt enorme – în unele localităţi ajung şi la 70%. Cum vor fi mulţi cei care vor trece la încălzirea individuală, cu centrale de apartament pe gaze, iar pierderile vor fi plătite doar de către cei care rămân în sistemul centralizat, facturile acestora la încălzire vor fi şi mai mari, având în vedere că pierderile “radeţilor” se vor împărţi la mai puţini. Astfel, chiar dacă guvernanţii vor acorda ajutoare de încălzire, facturile tot vor fi prea mari şi, chiar dacă înseamnă un efort financiar suficient de mare, chiar şi dintre românii care vor primi ajutoare mulţi vor trece la încălzirea cu centrale pe gaze.
Astfel, fără nicio îndoială, vom asista la “marea debranşare”! Pentru că, pe de o parte, va fi mai ieftină încălzirea cu gaze, iar, pe de altă parte, românii nu vor mai fi dispuşi să plătaescă proasta funcţionare a “radeţilor”!
