Acasă Stiri ExterneAmerica Lupta cu poluarea

Lupta cu poluarea

de GM

poluare-ChinaMapamondul se luptă cu poluarea; de la impulsionarea utilizării bicicletelor, la închiderea fabricilor, toată lumea caută soluţii pentru diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră, responsabile de schimbările climatice. Americanii, însă, nu văd “omul“ responsabil pentru aceste schimbări climatice. Pe de altă parte, în România, care susţine utilizarea energiilor regenerabile pentru diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră prin certificate verzi, acestea par că nu mai au căutare.

Iniţiativa Guvernului francez de a-i recompensa cu 0,25 de euro pe kilometru parcurs pe angajaţii care merg la serviciu cu bicicleta a dus la o creştere cu aproape 50% a folosirii acestui mijloc de transport, relevă datele prezentate de Executivul de la Paris, informează EFE, preluată de Agerpres.

Măsura a fost aplicată cu titlu experimental între 1 iunie şi 1 noiembrie 2014 pe un eşantion de 8.000 de angajaţi din 18 firme, care au participat voluntar la realizarea studiului, a explicat Ministerul Ecologiei din Franţa, într-un comunicat de presă. Utilizarea vehiculului pe două roţi a crescut de la 2 la 3,6% din personal.

Înscrierea la acest experiment s-a efectuat pe baza unui formular completat de angajat, în care se menţiona distanţa parcursă până la locul de muncă şi frecvenţa deplasărilor pe bază de pedalat. Verificarea distanţelor parcurse nu a ridicat probleme deosebite firmelor, care “nu au constatat abuzuri“. Angajaţii care declarau curse de peste 5 kilometri aveau nevoie de o aprobare prealabilă, întrucât exista posibilitatea ca acestea “să fie legate de impactul financiar“.

Ministerul Ecologiei a subliniat că o treime dintre “noii“ ciclişti au început să apeleze mai des la bicicletă şi în alte situaţii, cum ar fi mersul la cumpărături sau plimbările în timpul liber.

Experimentul a fost finanţat de Agenţia pentru Mediul Înconjurător şi pentru Control în domeniul Energiei şi a avut loc tocmai când Parlamentul francez analizează un proiect de lege vizând reducerea consumului de energie produsă din combustibili fosili sau în centrale nucleare. Printre altele, legea respectivă prevede şi o indemnizaţie pentru persoanele care vor merge la serviciu cu bicicleta.

Aproape 400 de fabrici închise în Beijing

Beijingul a închis sau a relocat 392 de fabrici poluante în 2014 şi se aşteaptă ca alte 300 de fabrici să fie închise în 2015, potrivit Congresului Popular Municipal, care şi-a deschis lucrările la Beijing, relatează agenţia Xinhua.

Primarul Beijingului, Wang Anshum, a precizat, într-un raport, că 30 de platforme de ajutor şi cooperare în domeniul industrial şi 53 de programe conexe au fost lansate în 2014, pentru a scoate companiile poluatoare din Capitala chineză. Au fost închise, de asemenea, 36 de pieţe en-gros.

Autorităţile municipale din domeniul industrial şi comercial au respins 3.760 de cereri de noi afaceri, deoarece ele se aflau pe lista cu activităţi interzise sau restricţionate. Potrivit raportului, relocarea din Beijing a unor activităţi neesenţiale a devenit o prioritate în dezvoltarea coordonată a municipalităţilor Beijing şi Tianjin şi a provinciei Hebei.

Schimbările climatice ameninţă diversitatea genetică a hranei

Schimbările climatice ameninţă diversitatea genetică a hranei la nivel global, protejarea culturilor de plante şi a animalelor având o importanţă crucială pentru viitor, conform unui document publicat de ONU, transmite Reuters.

Anumite plante comestibile sălbatice – din varietăţi ce nu sunt des cultivate de fermieri în prezent – se pot dovedi mai rezistente la condiţiile climatice ale unei planete care se încălzeşte, decât anumite culturi agricole răspândite, conform raportului realizat de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO). Asigurarea securităţii alimentare şi protejarea speciilor afectate de schimbările globale reprezintă unele dintre cele mai importante provocări cu care se confruntă omenirea, conform raportului.

Între 16% şi 22% din speciile de plante de cultură sălbatice ar putea dispărea în interval de 50 de ani – aici fiind incluse 61% dintre speciile de arahide, 12% din speciile de cartofi şi 8% din cele de fasole.

„Într-o lume mai caldă, cu o climă mai variabilă şi mai violentă, plantele şi animalele crescute pentru hrană vor avea nevoie de capacitatea biologică de a se adapta rapid”, susţine Directorul general adjunct al FAO, Maria Helena Semedo. „Prevenirea pierderii resurselor genetice necesare agriculturii şi alocarea de mai multe resurse pentru studierea lor şi a potenţialului pe care-l au vor duce la creşterea capacităţii omenirii de a se adapta la schimbările de climă”.

Pentru a îmbunătăţi capacitatea de rezistenţă a culturilor agricole, raportul recomandă extinderea bazelor genetice pentru a include şi culturi considerate în prezent „minore”, o revizuire a practicilor de înmulţire, înfiinţarea de bănci de seminţe pentru comunităţi şi încurajarea schimburilor de seminţe între fermieri din diferite regiuni.

Seminţele şi materialul genetic al diferitelor culturi trebuie păstrate în laboratoare atunci când nu se mai află în siguranţă în natură, conform raportului.

Producţia mondială de alimente trebuie să crească cu aproximativ 60% până în 2050, pentru a face faţă nevoilor populaţiei planetei, iar schimbările climatice vor îngreuna această creştere în anumite regiuni. Agricultura va pierde teren în Africa sub-sahariană, în Caraibe, India şi nordul Australiei, în timp ce temperaturile în creştere vor deschide noi regiuni pentru culturi în nordul SUA, Canada şi Europa.

Sistemele şi culturile agricole trebuie să se adapteze la aceste noi condiţii de mediu. Oamenii de ştiinţă sunt preocupaţi de pericolul ca, în contextul schimbărilor climatice, fermierii să renunţe la anumite specii de plante şi animale în folosul altora, fără a face paşii necesari pentru a asigura conservarea respectivelor specii. Ei trebuie să identifice resursele genetice care au caracteristicile potrivite pentru noile condiţii de mediu şi să dezvolte varietăţi de plante şi animale care să se poată dezvolta în aceste noi condiţii.

Clima se schimbă, dar nu din cauza omului

Schimbările climatice sunt reale, au proclamat senatorii americani cu ocazia unui vot cu încărcătură de simbol. În al doilea vot, însă, ilustrând controversa partizană asupra subiectului, senatorii republicani au disculpat omul, notează AFP. Democraţii au profitat de o dezbatere asupra controversatului proiect al oleoductului Keystone XL, pentru a încerca să tranşeze, o dată pentru totdeauna, chestiunea schimbărilor climatice în rândul a ceea ce congresmenii americani numesc „cel mai mare organism deliberativ din lume”.

Ei au depus două rezoluţii fără caracter obligatoriu, supuse votului celor 100 de senatori americani, în majoritate republicani.

Prima rezoluţie afirmă într-o frază că „schimbările climatice sunt reale şi nu sunt o farsă”. Aceasta fost aprobată cu 98 de voturi pentru şi unul împotrivă (senatorul republican de Mississippi, Roger Wicker). Republicanii au consemnat, pentru istorie, că nu contestă realitatea încălzirii planetei. A doua moţiune democrată, depusă de senatorul de Hawaii, Brian Schatz, mergea mai departe decât o simplă constatare, pentru a declara că încălzirea este cauzată de activitatea umană, lovind în plin controversa politică americană.

De această dată, 49 din cei 54 de republicani au votat împotrivă, suficient pentru a respinge rezoluţia. Originea opoziţiei lor datează din perioada primelor proiecte de taxare a carbonului, în anii 2000, iar, ulterior, republicanii s-au opus propunerilor formulate de preşedintele Barack Obama pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, pentru a nu afecta competitivitatea întreprinderilor americane.

Mulţi dintre ei critică în continuare concluziile ştiinţifice care leagă încălzirea planetei de activitatea umană. „Ce aroganţă să spui că omul este capabil să schimbe clima”, a declarat congresmanul care a condus lupta în Senat, Jim Inhofe, preşedintele Comisiei pentru mediu. „Clima s-a schimbat întotdeauna”, a spus el. „Citiţi din nou concluziile arheologice (…) Biblia vorbeşte despre asta”, a continuat Inhofe.

În pofida înfrângerii, democratul Brian Schatz a părăsit sala de şedinţe plin de optimism. „Se observă apariţia unui grup de congresmeni din ambele partide, care sunt de părere că schimbările climatice sunt reale, cauzate de oameni şi că există soluţii”, le-a spus el jurnaliştilor veniţi să asiste la eveniment. „Este un început”, a subliniat colega sa, Barbara Boxer (California), încheie AFP.

Numai 1.830 certificate verzi vândute pe OPCOM

Numărul certificatelor verzi tranzacţionate în prima sesiune din 2015 pe Piaţa Centralizată a Certificatelor Verzi (PCCV) s-a ridicat la 1.830 unităţi, conform datelor publicate de operatorul pieţei de energie OPCOM. În prima sesiune din ianuarie au fost lansate 150 oferte de vânzare şi trei de cumpărare. Preţul de închidere a fost de 130,69 lei/certificat. În 2014, pe PCCV au fost tranzacţionate peste 2,675 milioane certificate verzi.

De remarcat, doar în primele 11 luni ale anului trecut, Transelectrica a emis 11,7 milioane de certificate verzi, iar alte 6,5 milioane CV au fost amânate, conform legislaţiei în vigoare. Ceea ce înseamnă că, anul trecut, au fost tranzacţionate pe PCCV doar 22,8% din certificatele emise!

Certificatul Verde (CV) reprezintă o formă de susţinere a energiei electrice produse din surse regenerabile şi atestă o cantitate de 1 MWh de energie electrică produs din surse regenerabile de energie. Sistemul de cote obligatorii şi certificate verzi reprezintă un mecanism de promovare a producerii de energie electrică din surse regenerabile de energie, prin achiziţia de către furnizori a unui număr de certificate verzi corespunzător cotelor obligatorii de energie electrică produsă din aceste surse, impuse prin lege. Cota obligatorie anuală de certificate verzi pentru 2014 a fost de 11,1%, iar în 2015 este de 11,9%.

Certificatele verzi se pot tranzacţiona la un preţ minim de 27 euro şi un preţ maxim de 55 euro, la care se adaugă inflaţia din zona euro.

În primele 11 luni ale anului 2014, în România erau 636 producători din surse regenerabile, puterea instalată totală apropiindu-se de 5.200 MW, dintre care 3.220 MW în ferme eoliene, 1.291 MW – fotovoltaice, 580 MW – microhidrocentrale (MHC), iar 102 MW – în centrale pe biomasă. Eolienele au primit aproape 4 milioane de certificate verzi (alte 3,5 milioane CV fiind amânate), fotovoltaicele – 5 milioane CV (alte 2,5 milioane CV fiind amânate), MHC – 1,6 milioane CV (alte 0,5 milioane CV fiind amânate), iar centralele pe biomasă – un million de CV.

din aceeasi categorie