România a atras până în prezent investiții de peste 4,4 miliarde de euro în sectorul energiilor regenerabile, a anunţat vicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Emil Calotă.
„Este de notorietate faptul că, până acum, avem peste 4,4 miliarde de euro investiții în domeniu”, a spus Calotă.
Potrivit acestuia, angajamentele pe care România și le-a asumat față de Comisia Europeană pentru anul 2020 este 24% total energie din surse regenerabile raportat la consumul total de energie electrică. Însă, în condițiile în care anul 2013 este considerat un boom în energia regenerabilă, țara noastră este foarte aproape de realizarea țintelor anului 2020 pentru energia verde, nu doar datorită investițiilor, ci și pe fondul unui consum brut de energie electrică scăzut.
„Cred că ar fi interesant pentru strategii în energie să se gândească la faptul că România la nivelul anului 2013 — 2014 este foarte aproape de realizarea țintelor anului 2020 pentru energie verde nu neapărat pentru că doar sectorul investițional a mers foarte bine, dar și pentru că, din nefericire, consumul brut de energie electrică și consumul de energie în total au scăzut pe de o parte din cauza recesiunii generale, iar pe de altă parte din cauza destructurării economice la nivelul marilor consumatori din România”, a explicat Calotă.
Vicepreședintele ANRE a adăugat că, potrivit ultimelor date, în prezent avem 3.150 de MW ca anvelopă acreditați cu schema de sprijin în conformitate cu prevederile legale.
„Iei am avut ultima ședință a Comitetului de Reglementare, unde am avut un capitol referitor la autorizare, licențiere și acreditare de capacități noi de produs energie electrică din surse regenerabile. În acest moment, avem 3.150 de MW ca anvelopă acreditați cu schema de sprijin în conformitate cu prevederile legale. Pe structură tehnologică, merită remarcat că exact domeniile pe care România avea premisele de dezvoltare — pentru că resursele naturale ca avantaj comparativ în relația cu piața globală de energie le aveau exact aceste două domenii — sunt rămase în urmă, respectiv cel mai tare sunt rămase tehnologiile de biomasă, biogaz și geotermal, dar și hidro”, a precizat Emil Calotă, citat de Agerpres.
Vicepreşedintele ANRE a afirmat că energia eoliană „a mers destul de bine” pentru că în prezent sunt aproape 2.000 de MW, boom-ul în energia regenerabilă fiind dat de capacitățile fotovoltaice unde, până acum, sunt aproape 650 de MW acreditați.
„Avem încă în lucru 33 MW care sunt doar cu autorizații de înființare și sunt în diferite stadii de efectuare a probelor și pe ei contăm la realizarea planului (de acțiune în domeniu, n.r.), astfel că vor ajunge la 680 de MW”, a mai spus reprezentantul ANRE.
În ceea ce privește cadrul legislativ, singura dintre prevederile legale care încă se găsește în discuție, pe de o parte, cu Comisia Europeană, iar pe de altă parte în dezbaterea Parlamentului este legea de aprobare a OUG 57.
„Suntem acum în prezentarea sistemului de promovare. Ceea ce România susține prin mecanismul de sprijin printr-un buget estimat la nivelul perioadei de susținere de 15 ani, un buget total de circa 14-15 miliarde de euro, se regăsește într-un număr de certificate acordate fiecărui MWh produs și furnizat în rețeaua națională. Cea mai generoasă susținere din cele patru tehnologii de bază o are tehnologia fotovoltaică, respectiv șase certificate verzi pentru fiecare MWh produs și furnizat”, a subliniat vicepreședintele ANRE.
ANRE: Consumul de energie, în scădere cu 7% pe 2013
Consumul brut de energie electrică în 2013 este estimat că va scădea cu 7%, prin extrapolare, până la finele anului, raportat la 2012, consideră vicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei, Emil Calotă. Potrivit acestuia, consumul brut de energie electrică și consumul de energie în total au scăzut pe de o parte pe fondul recesiunii generale, iar pe de altă parte din cauza destructurării economice la nivelul marilor consumatori din România.
„Ca o cifră, consumul brut de energie electrică în 2013 este estimat să fi scăzut cu 7%, prin extrapolare, până la finele anului față de anul precedent, ceea ce poate suna dramatic. În acest context, ANRE încearcă să găsească un echilibru între interesele principalilor actori din piață”, a precizat Calotă.
Reprezentantul ANRE a explicat că, pe de o parte, Guvernul dorește să păstreze piața locurilor de muncă și nivelul facturii la energie electrică la un nivel acceptabil și, mai ales, ”plătibil”, iar pe de altă parte se situează marii consumatori industriali, pentru care „fiecare leu adăugat la factura finală de electricitate contează foarte mult”. De asemenea, producătorii convenționali de energie „se simt frustrați” pentru că energiile regenerabile sunt preluate cu prioritate în sistemul energetic național.
„În ciuda faptului că percepția publică nu este deocamdată favorabilă acestui tip de energie, lucrurile arată — și recentele date pe care le-am luat de la congresul mondial de energie încheiat săptămâna trecută — arată clar că energiile regenerabile, în ciuda pierderii de competitivitate pe care piața europeană o înregistrează în ultimii ani, rămân un obiectiv serios pentru anii 2035 — 2050, ceea ce ne obligă ca țară să avem o viziune proprie pentru anul 2035 sau chiar 2050 pentru sectorul energetic. Trebuie doar să definim corect 4-6-8 ținte în domeniu pe termen 2035 și, mai ales, 2050”, a adăugat Emil Calotă.
Oficialul ANRE a subliniat că, pentru România, energia rămâne în continuare cea mai importantă resursă competitivă și cel mai mare avantaj comparativ regional și global pe care îl are, cu condiția să fie folosită la adevăratul potențial.
În opinia ANRE, în următorii 3 — 5 ani ar trebui să aibă loc o mutare a interesului investițional în energia regenerabilă.
„Peste tot în lume, generarea de energie descentralizată, generarea de energie consumată local este cel mai bun motor de dezvoltare locală și națională și, în același timp, este o formulă de a ajuta rețeaua națională — GRID — și implicit activitatea operatorului național de transport, prin eliberarea de presiuni mărunte. Energia regenerabilă are acest defect tehnologic: este impredictibilă. Dacă bate vântul, avem energie eoliană foarte multă, este soare, avem energie fotovoltaică. Noaptea nu avem energie fotovoltaică și, pe de altă parte, fiecare cetățean vrea să aibă asigurată securitate în alimentarea cu energie electrică. Metodologia aceasta este deja aprobată de ANRE. Săptămâna viitoare aprobăm și un sistem de susținere a acestor investiții pe formula feed — in tariff”, a explicat vicepreședintele ANRE.
Emil Calotă a precizat că această formulă este „ceva mai stabilă”, pentru că nu intră în jocul de piață al certificatelor verzi și, atunci, un viitor producător de energie electrică fie în centrale sub 1 MW, fie în cogenerare în centrale până la 2 MW pe biomasă sau biogaz, va primi timp de 15 ani o susținere financiară exact după modelul prin care producătorii de energie regenerabilă îl primesc prin certificate verzi, doar că va fi mult mai stabilă și predictibilă, prețul de plecare fiind doar actualizat anual cu rata inflației din anul precedent.
„Vreau să vă spun că până acum semnalele sunt extrem de bune. Avem deja zeci de dosare de la 10 — 12 KW până la 0,9 MW (…) Este un lucru care se adresează și mediului urban, pentru că și în România va trebui la un moment dat aplicată Directiva Europeană 27 de eficiență energetică, iar aceasta va obliga Guvernul, administrația centrală și pe cele locale de a-și pune le punct clădirile din patrimoniul public, deci a dota școli spitale cu propriile instalații de generare energie electrică, parcări publice, alte locuri și clădiri publice din mediul urban, iar în mediul rural în loc să ducem kilometri de rețea pentru a electrifica o zonă izolată pare mult mai atrăgător să ai o formulă de generare și consum în buclă pe bază de energie regenerabilă”, a mai spus reprezentantul autorității.
Ținta ca 20% din energie să fie produsă din regenerabile, compromisă la nivel european
Țintele asumate de Uniunea Europeană privind eficiența energetică și sursele regenerabile de energie sunt compromise, este de părere Iulian Iancu, președintele Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților.
„Suntem în afara țintelor asumate de Uniunea Europeană. În acest moment, în ceea ce privește ținta de creștere a eficienței energetice, suntem la 8,6%, foarte departe de 20%, cât avem obiectiv pentru 2020. Ținta privind reducerea emisiilor de dioxid de carbon este, de asemenea, un eșec. 58% din emisiile Planetei de dioxid de carbon le emit doar 10 state. Ținta de energie regenerabilă de 20% este și ea compromisă, ca urmare a pasului înapoi făcut de statele membre”, a spus Iancu, referindu-se la reducerea subvențiilor pentru energiile regenerabile, ca urmare a creșterii prețurilor.
Deputatul a afirmat că, în România, există pierderi de 27% în sistemul energetic național, ceea ce înseamnă 4 miliarde de dolari pe an. „Pierderea la consumatorul final este cu 20% mai mare decât a oricăruia dintre statele europene”, a adăugat Iancu.
Acesta a subliniat importanța inovării în sectorul energetic, în special în București, orașul cu cea mai mare necesitate a reducerii costurilor.
„Orașul cu cele mai mari subvenții pentru energia termică este Bucureștiul. Orașul cu cea mai acută necesitate a reducerii costurilor având în vedere factura energetică este Bucureștiul. Capitala este primul oraș care ar trebui să-și promoveze un masterplan în domeniul energetic”, a mai spus Iancu.
