Acasă EconomieBanci & Asigurari Infringement pe bandă rulantă împotriva României

Infringement pe bandă rulantă împotriva României

de L M

Într-o singură zi, Comisia Europeană a deschis, împotriva României, 6 proceduri de infringement, la care se adaugă alte două la care s-a avansat în cadrul procedurii. De remarcat este faptul că două dintre noile penalități au implicații de mediu, iar una se referă la sănătatea și siguranța alimentară.

Comisia Europeană (CE) a decis să deschidă procedurile UE de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României și a Croației, pentru că nu au respectat prevederile Directivei privind performanța energetică a clădirilor (Directiva 2010/31/UE), se arată într-un comunicat de presă al CE. Mai exact, niciunul dintre aceste state membre nu a prezentat rapoarte privind progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică a clădirilor și a elementelor acestora.

Această directivă impune statele membre să stabilească și să aplice cerințe minime de performanță energetică pentru toate clădirile, să asigure certificarea performanței energetice a clădirilor și să solicite inspecția periodică a sistemelor de încălzire și de aer condiționat. De asemenea, statelor membre să se asigure că, până în 2021, toate clădirile noi vor fi clădiri așa-numite „cu consum de energie aproape zero”. În plus, anumite clădiri vizitate frecvent de public trebuie să afișeze certificatele de performanță energetică. Această normă ar trebui să sensibilizeze publicul cu privire la importanța consumului eficient de energie și să ofere stimulente pentru renovări”, susține Executivul comunitar.

Colectarea DEEE-urilor necorespunzătoare

România a intrat oficial în procedură de infringement pentru că nu a transpus corect normele UE privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (Directiva 2012/19/UE), Comisia trimițând scrisoare de întârziere. Deșeurile de echipamente electrice și electronice, cum ar fi computerele, televizoarele, frigiderele și telefoanele mobile, reprezintă fluxurile de deșeuri cu cea mai rapidă creștere din UE și se preconizează că vor crește la peste 12 milioane de tone până în 2020. În cazul în care nu sunt gestionate în mod corespunzător, aceste deșeuri pot provoca probleme de sănătate și de mediu majore datorită conținutului lor de substanțe periculoase”, se arată în comunicatul de presă al CE. Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere din cauza unor dispoziții inexacte și a unei reflectări incomplete a legislației UE, a unor inconsecvențe în ceea ce privește centrele de colectare și a absenței unei dispoziții specifice care să impună ca toate deșeurile de echipamente electrice și electronice colectate separat să fie tratate în mod corespunzător. România are la dispoziție două luni pentru a răspunde; în caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.

Achizițiile și concesiunile la infringement

România face parte dintr-un grup de 15 state membre pentru care Comisi Europeană a deschis proceduri de infringement pentru că nu au armonizat corect legislațiile naționale cu directivele europene referitoare la achizițiil publice și concesiuni. Noile norme (Directiva 2014/24/UE, Directiva 2014/25/UE și Directiva 2014/23/UE) trebuiau transpuse de statele membre în legislația națională până la 18 aprilie 2016. Scrisorile de întârziere emise de CE sunt rezultatul unui control de conformitate efectuat de Comisie pentru a vedea dacă normele naționale transpuse sunt conforme cu directivele UE, precizează comunicatul. Aceeași evaluare este efectuată sau va fi efectuată pentru restul statelor membre, unde transpunerea a fost finalizată cu întârzieri importante (a se vedea cazurile prezentate Curții de Justiție a UE). Statele membre au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie; în caz contrar, Comisia poate decide să trimită avize motivate.

Datoria vamală poate naște penalități

România nu a scăpat de infringement nici în ceea ce privește alinierea legislației privind datoria vamală la Codul vamal al Uniunii (Regulamentul (UE) nr. 952/2013), Comisia trimițând scrisoare de întârziere. Conform acestor norme, autoritățile vamale au la dispoziție trei ani pentru a comunica debitorului o datorie. În cazul în care datoria vamală ia naștere ca rezultat al unei fapte penale, autoritățile vamale au la dispoziție zece ani pentru a comunica. Legislația vamală națională română prevede că datoria vamală nu poate fi comunicată debitorului după cinci ani de la momentul la care a luat naștere datoria vamală, indiferent dacă a luat naștere ca rezultat al unei fapte penale. De asemenea, această dispoziție nu respectă perioada de trei ani pentru comunicarea datoriei vamale definită în legislația vamală a UE. În cazul în care România nu ia măsuri în următoarele două luni, Comisia poate transmite un aviz motivat autorităților române.

Calificările profesionale nerespectate mai în toată Uniunea

Comisia Europeană este în pragul de a sanționa toate statele membre, mai puțin Danemarca, pentru că nu au îndeplinit obligațiile de a asigura punerea în aplicare corespunzătoare a normelor UE privind serviciile și calificările profesionale. Astfel cum s-a subliniat în Comunicarea privind piața unică din noiembrie 2018, cetățenii și întreprinderile se pot bucura de multiplele beneficii ale pieței unice doar dacă normele care au fost convenite de comun acord funcționează efectiv pe teren. Prin scrisorile de întârziere emise, Comisia ia măsuri pentru a asigura respectarea normelor UE în domeniul serviciilor. Deși serviciile reprezintă două treimi din economia UE, o serie de obstacole împiedică în continuare sectorul serviciilor să își atingă întregul potențial în beneficiul consumatorilor, al persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și al întreprinderilor și să genereze creștere economică în întreaga Europă, susține CE, printr-un comunicat.

Infringement la biocide

Comisia a decis să trimită României o scrisoare de punere în întârziere, prin care solicită adoptarea de taxe pentru prelucrarea cererilor, în conformitate cu normele UE privind produsele biocide (Regulamentul (UE) nr. 528/2012). Regulamentul prevede că statele membre percep taxe de la solicitanți pentru serviciile pe care le prestează în temeiul regulamentului și că statele membre trebuie să stabilească și să publice cuantumul taxelor care trebuie plătite autorităților competente. România nu a stabilit încă și nu a publicat cuantumul taxelor care trebuie plătite autorităților sale naționale pentru prelucrarea mai multor tipuri de cereri în temeiul Regulamentului privind produsele biocide. Prin urmare, România nu este în măsură să proceseze astfel de cereri. Acest lucru a dus la o întârziere în prelucrarea mai multor cereri pendinte pentru autorizarea la nivel național a produselor biocide. România are în prezent la dispoziție două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.

Rambursarea taxei de primă înmatriculare aproape de tribunal

Comisia Europeană a decis să trimită aviz motivat României, ultimul în procedura de infringement înaintea procesului la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), pentru că nu asigură rambursarea integrală și imediată a taxelor de înmatriculare a vehiculelor de ocazie achiziționate din alte state membre. CJUE a considerat că aceste taxe încalcă normele UE (articolul 110 din TFUE). Normele românești privind restituirea taxelor nu respectă principiile cooperării loiale, echivalenței și efectivității, susține CE Dacă România nu ia măsuri în următoarele două luni, Comisia poate decide să trimită cazul în fața Curții de Justiție a UE.

Unele drepturi la pensie nerespectate

România a ajuns în etapa avizului motivat în cazul liberei circulații a lucrătorilor. Alături de Cipru, Franța și Irlanda, țara noastră a fost notificată de Comisia Europeană pentru că nu a notificat „transpunerea integrală a normelor privind drepturile la pensie suplimentară pentru lucrătorii mobili”, se arată într-un comunicat de presă al Comisie Europene. Notificarea are în vedere Directiva privind transferabilitatea pensiilor, Directiva 2014/50/UE. Directiva prevede cerințe minime privind dobândirea și păstrarea drepturilor la pensie suplimentară. Prezenta directivă este importantă pentru promovarea mobilității forței de muncă prin protejarea drepturilor la pensie suplimentară ale lucrătorilor mobili. În aprilie 2014, statele membre au convenit să transpună această directivă și să comunice Comisiei măsurile naționale de transpunere până în mai 2018. Comisia a trimis deja acestor țări o scrisoare de punere în întârziere în iulie 2018. Toate cele 4 țări au răspuns că procesul de transpunere era în curs de desfășurare. Întrucât Comisia nu a primit încă nicio notificare cu privire la o transpunere completă, ea a decis să trimită un aviz motivat. Dacă statele membre nu iau măsuri în termen de două luni, cazul poate fi trimis în fața Curții de Justiție a UE, precizează comunicatul.

din aceeasi categorie