Banca Naţională a României (BNR) prognozează pentru trimestrul II al acestui an un maxim al inflaţiei anuale de 5,9%, potrivit sintezei prezentate în cadrul Raportului trimestrial asupra inflaţiei.
“Proiecţia curentă prevede atingerea unui maxim al ratei anuale a inflaţiei de 5,9% în trimestrul II 2013, urmat de o atenuare semnificativă până la începutul anului 2014 şi de consolidarea pentru restul intervalului de prognoză în apropierea nivelului de 3%. Accelerarea temporară a creşterii preţurilor de consum pe parcursul trimestrului II al anului curent reflectă exclusiv evoluţia componentelor exogene din punct de vedere al sferei de acţiune a politicii monetare – preţurile administrate, cele volatile alimentare (LFO), ale combustibililor şi produselor din tutun şi băuturilor alcoolice. Reluarea dezinflaţiei în partea a doua a anului 2013 va fi facilitată, în condiţiile preconizării în scenariul de bază a ipotezei unui an agricol normal, de tranziţia de la un efect statistic de bază advers la unul de stres contrar, de aşteptat să influenţeze relativ favorabil dinamica preţurilor LFO şi a celor ale produselor alimentare procesate incluse în indicele CORE2 ajustat”, se arată în document.
Inflaţia CORE2 exclude preţurile administrate şi cele cu o volatilitate ridicată, precum legume, fructe, ouă (LFO), combustibili.
“Rata inflaţiei CORE2 ajustat este prognozată a se înscrie pe o traiectorie descendentă, de la nivelul de 3,3% atins la finele anului 2012, la un minim de 2% la sfâşitul anului curent, urmând a se stabiliza în cursul anului 2014 în jurul valorii de 2,2%”, arată datele BNR.
Menţinere la proiecţie
Cu toate acestea, BNR menţine proiecţia de inflaţie pentru sfârşitul acestui an la 3,5%, iar pentru 2014 se aşteaptă la 3,2%, a declarat, cu ocazia prezentării Raportului trimestrial asupra inflaţiei, guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu.
“Pentru aceste proiecţii ne bazăm pe faptul că factorii care au împins inflaţia în sus sunt tranzitorii, nu mizăm pe doi ani agricoli buni, ci normali. Avem experienţa ca un an agricol bun să fie urmat de unul cel puţin normal. De asemenea, nu avem o inflaţie pe inflamarea cererii, la cum a evoluat CORE2 ajustat, fiind aproape stabilă, înseamnă că avem o calibrare corectă a politicii monetare şi vrem s-o menţinem“, a spus Isărescu, conform Agerpres.
Potrivit acestuia, pe partea externă, balanţa riscurilor este echilibrată, în ceea ce priveşte influenţa în inflaţie.
“Avem incertitudini cu privire la intervalul de timp necesar refacerii economiei Uniunii Europene, vom avea volatilitatea cursului de schimb faţă de euro. S-ar putea să avem volatilităţi ceva mai mari faţă de cum ne-am obişnuit în anii anteriori, dar aici balanţa riscurilor este echilibrată şi mai toate aceste volatilităţi depind şi de maniera în care vor evolua fluxurile de capital către economiile emergente. Aţi văzut cât de repede s-a schimbat ceea ce apare sub denumirea sentimentul investitorului, în pozitiv, în această lună sau în luna ianuarie, faţă de România. Acest lucru ne-a ajutat, să spunem, pe multiple planuri. O asemenea schimbare rapidă de sentiment îţi ridică o problemă, dacă el nu se poate schimba la fel de repede şi în sens invers, şi trebuie să fim precauţi“, a afirmat guvernatorul băncii centrale.
Potrivit acestuia, în ceea ce priveşte preţurile materiilor prime pe piaţa internaţională pe termen scurt, balanţa riscurilor este echilibrată.
“Nu vedem, deocamdată, riscuri majore. Pe termen mediu credem că, în continuare, pe măsură ce economiile est-europene, americane, se vor redresa, balanţa riscurilor este de abatere în sus. Avem incertitudini privind implementarea fermă şi consecventă a reformelor structurale. Credem în programul guvernamental, dar ştim, din trecutul istoric de după ’89 din această ţară, cât de greu este să faci reforme structurale. Eu ştiu şi personal, că doar am fost un an în fruntea Guvernului, aşa că nu mă feresc să spun că, aici, riscurile de abatere sunt în sus, pentru că, de fiecare dată, la nivelul întreprinderilor, mă refer cele de stat, apar probleme, se complică lucrurile cu aspecte sociale, cu chestiuni politice, cu dificultăţi de multe ori tehnice şi nu ai cum să fii optimist aici. Trebuie să fii realist şi am pus un risc de abatere în sus, pentru că vrem să fim realişti“, a mai afirmat şeful BNR.
În ceea ce priveşte preţurile administrate, acesta consideră că riscurile de abatere a inflaţiei sunt în sus şi este posibil să existe o suprareacţie, aşa cum au apărut în decembrie şi ianuarie influenţele certificatelor verzi în preţul electricităţii.
“Noi nu ştim exact, să fim foarte sinceri, ce certificate şi ce alte chestiuni se vor mai introduce în perioada următoarelor două luni şi care este impactul asupra preţurilor şi de aceea am crescut riscul de abatere în sus“, a explicat Isărescu.
Potrivit lui Isărescu, în ultimul trimestru din 2012 rata inflaţiei a fost influenţată pozitiv de corecţia preţurilor volatile, de un trend descendent al cotaţiilor internaţionale ale ţiţeiului, aprecierea nominală a leului faţă de dolar şi euro spre sfârşitul anului 2012 şi un deficit amplu de cerere.
Negativ au influenţat inflaţia majorările unor preţuri administrate, creşterea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt şi încorporarea treptată în preţurile de consum a creşterii costurilor cu materiile prime vegetale.
Cursul de schimb e OK
Cursul de schimb este într-o zonă care nu ne ridică probleme, iar banca centrală încearcă să atenueze deviaţia de la valoarea corectă a cursului, a mai spus Isărescu.
“Banca Naţională, încă de la adoptarea politicii de ţintire a inflaţiei, nu a acceptat ideea că ţintirea inflaţiei înseamnă neapărat free floating (n.r. – flotare liberă/curs de schimb liber). Din acest motiv, facem manage floating (n.r. – flotare controlată). Cu alte cuvinte, încercăm să atenuăm deviaţia de la fair value (n.r. – valoarea corectă) a cursului de schimb, să-l păstrăm într-o zonă de echilibru şi credem că am reuşit în bună măsură“, a spus Isărescu.
Acesta a mai afirmat că valoarea corectă a cursului este determinată şi de piaţă.
“Dincolo de variaţiile de curs, piaţa conturează un nivel de relativ echilibru. Un fair value, de exemplu atunci când România va intra în zona euro, conform procedurilor actuale, este dat de piaţă, de evaluări şi de decizii politice. În definitiv, când se stabileşte acel curs central între ţara candidat, care va intra în zona euro prin trecerea în anticamera zonei euro, şi anume sistemul cursurilor de schimb, şi Mecanismul ratelor de schimb II, acolo se cam negociază. Credem că acum cursul este undeva într-o zonă care nu ne ridică probleme“, a explicat guvernatorul BNR.
Pe de altă parte, el a afirmat că, în cadrul BNR, nu s-a întrerupt activitatea Comitetului de trecere la moneda euro.
“Aşa cum s-a anunţat înainte de alegeri, noul Guvern, undeva în prima parte a acestui an, va stabili o ţintă pentru adoptarea euro. Nu am discutat încă în detaliu acest lucru“, a spus Isărescu.
El a spus că aşteaptă ca, în luna februarie, Comitetul să prezinte un material, din care să reiasă cam ce propuneri se pot face.
“Să vedem, să analizăm cam care ar fi propunerile pe care acest comitet le face Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale şi Guvernului României şi apoi putem să vă dăm mai multe detalii“, a explicat şeful băncii centrale.
Între creştere economică şi deficit de cont
Stimularea cererii interne prin creştere salarială ar duce la creşterea Produsului Intern Brut bazată pe import.
“Toată lumea aşteaptă să majorăm salariile şi acestea, într-o manieră miraculoasă, vor duce la creşterea cererii, cererea duce la creşterea PIB-ului bazată pe import. O creştere a PIB bazată pe import în România atâta vreme cât avem 4% deficit de cont curent nu mai avem spaţiu de majorare şi mai devreme sau mai târziu trebuie să procedăm din nou la o corecţie şi aţi văzut cât de grea este corecţia, înseamnă să iei ceea ce ai dat. Din punct de vedere politic, este aproape o sinucidere după ce ai dat ceva să iei. Trebuie să promiţi ceva, apoi să mai şi iei ceea ce ai dat anterior. Poţi să dai zeci de explicaţii că nu se poate. Din punct de vedere economic, nu e uşor, pentru că economia, care accelerează în momentul în care dai, la fel decelerează în momentul în care iei. Multiplicările merg în sens negativ”, a explicat Isărescu.
Potrivit acestuia, majorările salariale din decembrie 2012 nu au pus şi nu pun în pericol echilibrul macroeconomic şi acest lucru nu derivă din faptul că cineva dă o prognoză, ci derivă din zeci de calcule, evaluări de această natură.
“Până acum, majorările salariale sunt în cadrul programului, de aceea sunt şi sprijinite de către FMI. Depinde şi de politica monetară, dar istoric, teoretic, uitându-ne şi la prezentul din economia mondială, politica monetară are impact limitat asupra creşterii economice. O creştere a masei monetare, la nivel teoretic, în funcţie şi de climat, dar probabilistic, se duce cam 80% în inflaţie şi numai 20% în creştere economică. Altminteri, creşterea masei monetare derivă din creşterea economică, dar dacă tu stimulezi creşterea masei monetare cu gândul că are cine ştie ce impact pozitiv asupra creşterii economice este o iluzie şi un risc major. (…) Când scade masa monetară şi, mai ales, când o bruschezi, când o reduci atunci aproape sigur duce la descreştere economică”, a mai spus guvernatorul BNR.
Nivelul creditelor neperformante va continua
Nivelul creditelor neperformante va continua să crească pe termen scurt, existând presiuni în acest sens, a declarat, la rândul său, Cristian Popa, viceguvernatorul BNR.
“Depinde de perspectivele de creştere pe termen scurt ale economiei, de încrederea consumatorilor corporativi şi persoane fizice, dar şi de disponibilitatea băncilor de a mai da credite. Dacă se relansează creditarea într-o manieră sustenabilă, acest raport al creditelor neperformante va tinde să se erodeze în timp. Aşteptăm să înceapă să se întâmple acest lucru, dar, pe termen scurt, aşteptăm să existe presiuni pe creşterea creditelor neperformante”, a spus Popa.
Potrivit acestuia, dacă băncile nu vor fi mai active în restructurarea creditelor neperformante şi în vânzarea lor, ceea ce este de aşteptat să se întâmple într-o manieră ordonată, se vor afla sub presiunea nevoii de provizionare a creditelor neperformante, ceea ce înseamnă marje bancare destul de rigide.
Cristian Popa estimează că nivelul creditelor neperformante se situează, în prezent, la 17%.
Pe de altă parte, el a spus că băncile care au participat la iniţiativa Viena 1 şi-au redus expunerea pe România cu 8%.
“Iniţiativa Viena” sau “Viena 1” a fost creată la începutul anului 2009 de către băncile centrale şi guvernele din Europa Centrală şi de Est, autorităţile UE, alături de FMI, Banca Mondiala, BERD, Banca Europeană pentru Investiţii, pentru a preveni eventuale retrageri masive de capital de pe pieţele est-europene, după criza globală provocată de falimentul Lehman Brothers.
“Procesul de dezintermediere controlată continuă. Cea mai recentă cifră, care cred că este pentru 11 luni, era de 8% reducere a pasivelor mamă – fiică pentru subsidiarele cu capital străin, cele aferente sistemului Viena 1, acele bănci străine care, împreună, au undeva la două treimi din sistemul bancar. O anumită reducere se cunoaşte. Această reducere este faţă de martie 2009. Din martie 2009 faţă de sfârşitul anului 2012, respectiv luna noiembrie, reducerea este de 8%”, a spus Popa.
Potrivit acestuia, scăderea este parţial compensată de faptul că o parte din liniile de finanţare anterior disponibile au fost transformate în credite subordonate, care sunt elemente de rang 2.
“Contribuie la capitalizarea sistemul bancar într-o manieră directă. Nivelul de solvabilitate a sistemului este de 14,7% la nivelul lunii septembrie. Este o cifră influenţată şi în 2012, şi în 2013 de aplicare a filtrelor prudenţiale. Dacă aceste cifre nu ar fi prezente pe sistem IFRS, solvabilitatea ar fi mai mare cu circa 3 puncte procentuale”, a mai afirmat Popa.
