Bogdan Chiriţoiu
Intenţia Ministerului Energiei de a reorganiza producţia de electricitate prin înfiinţarea unei noi companii, care să includă atât hidrocentrale, cât şi termocentrale, reprezintă ajutor de stat şi nu va rezolva problema preţului mare al electricităţii, a declarat Bogdan Chiriţoiu (foto), preşedintele Consiliului Concurenţei, în cadrul ZF Power Summit.
„Simplul fapt că eu amestec tehnologiile nu văd de ce ar modifica preţul pieţei. Este un wishful thinking că, dacă le punem la un loc, n-o să mai fie preţul mare. Dacă cea mai scumpă tehnologie de care nu mă pot lipsi va fi cărbunele, cum este în momentul de faţă, tot cărbunele o să-mi dea preţul de închidere în piaţă, indiferent cum mă joc eu cu companiile. Exceptând cazul în care vreau, de fapt, să fac subvenţionări încrucişate. Şi aici am avut rezerve întotdeauna faţă de proiectul de a combina diferite tehnologii”, a precizat şeful Concurenţei.
Chiriţoiu a explicat că măsura pe care o are în vedere Ministerul Energiei este considerată ajutor de stat chiar şi în cazul în care centralele hidro şi cele pe cărbune vor fi unite sub cupola unei singure companii. „Categoric, nu spune nimeni că o companie trebuie să fie monotehnologică. Dacă este eficient pentru ele, nu au decât să se dezvolte pas cu pas, iar acest lucru se întâmplă. Natural se duc în această direcţie, dacă are sens economic. Dacă numai vrem să facem un mişmaş, să punem gunoiul sub preş, asta nu cred că este legal, pentru că tot ajutor de stat este. Pentru mine, faptul că muţi bani de la compania profitabilă la compania neprofitabilă este ajutor de stat. Iar dacă muţi de la centrul de profit, în cadrul companiei integrate, în centrul de pierdere, eu o văd tot ca ajutor de stat. Acest lucru nu va ajuta o iotă la rezolvarea problemelor de legislaţie europeană”, a precizat reprezentantul Consiliului Concurenţei.
În opinia sa, soluţia este eficientizarea companiilor. „Să reduci costurile de care nu ai nevoie sau să renunţi la tehnologiile care nu sunt necesare. Până la urmă acesta este interesul nostru ca ţară. Piaţa trebuie să-ţi spună că, dacă nu eşti eficient, mori, asta e”, a arătat Chiriţoiu.
Oficialul Concurenţei a oferit drept exemplu situaţia din sectorul huilei, care până acum a necesitat ajutoare de stat de un miliard de euro, după ce au fost şterse datorii, au fost acumulate unele noi, iar activele au fost mutate pe o nouă companie, care, însă, nu a reuşit să depăşească stadiul de gaură neagră. „Eu mi-aş dori, cât avem preşedinţia (Consiliului UE – n.r.) şi uşile se deschid mai uşor la Bruxelles, aş vrea să scoatem contractele de capacitate, mecanismele de capacitate, care sunt parte a soluţiei pe care o avem pentru Hunedoara. Să facem o Hunedoară mai mică, cu costuri mai mici, subvenţionată pentru acele momente când avem într-adevăr nevoie de ea, până când Romgaz sau altcineva vine şi face investiţii pe gaze acolo. Planul este destul de avansat şi avem şanse rezonabile, chiar dacă ne va lua ceva timp”, a adăugat Chiriţoiu, la ZF Power Summit.
Reamintim, Doru Vişan, secretar de stat în Ministerul Energiei, a declarat că instituţia pe care o reprezintă are în plan reorganizarea producţiei de energie prin înfiinţarea unei noi companii, în care să fie incluse atât centralele pe cărbune, cât şi cele hidro. El a explicat că România a importat din ce în ce mai multă energie în primele două luni de iarnă, ca urmare a preţului mare de pe piaţa internă, iar, dacă nu se regândeşte structura producţiei, vor fi la nesfârşit aceleaşi probleme. „Structura actuală a producţiei de energie, monocombustibil, este cea mai păguboasă. Dacă nu atacăm frontal, vom avea la nesfârşit aceleaşi probleme. (…) Statul este acţionar şi la Hidroelectrica, şi la cărbune. Cea mai bună combinaţie este cărbunele cu Hidroelectrica, într-o companie nouă”, a spus Vişan.
Idei abandonate de-a lungul timpului
Ideea de a uni într-o singură companie centrale performante cu unele mai puţin performante a mai fost discutată în trecut, însă nu are nicio treabă cu realitatea, pentru că ar însemna mascarea unor pierderi, a declarat directorul general al Hidroelectrica, Bogdan Badea.
“Am aflat şi noi din presă despre acest lucru (n.r. – o nouă companie, care să înglobeze hidrocentrale şi termocentrale pe cărbune). Ideea a mai existat, au fost mai multe scenarii discutate, unele mai bune, altele mai puţin bune”, a spus Badea.
El a amintit că, în 2008, s-a discutat înfiinţarea unui campion energetic, care să unească Hidroelectrica, Electrica şi complexurile energetice Turceni, Rovinari şi Craiova. „Această companie ar fi avut, din calculele preliminare, un profit operaţional de peste un miliard de euro şi o cifră de afaceri de peste 20 de miliarde de euro, la vremea respectivă, care îndeplinea toate condiţiile, inclusiv din punctul de vedere al Consiliului Concurenţei. Din păcate, această idee a fost abandonată”, a relatat oficialul producătorului hidro.
Mai târziu, în 2009-2010, a apărut ideea înfiinţării a două companii, Electra şi Hidroenergetica, în interiorul cărora ar fi urmat să fie unite centralele pe cărbune cu hidrocentralele, aşa cum doreşte Ministerul Energiei în prezent. Acest plan a fost blocat în instanţă de sindicatele din Hidroelectrica şi de Fondul Proprietatea, acţionar minoritar al companiei hidro. „Au apărut apoi celebrele două companii Hidroenergetica şi Electra, care au plecat pe principiul care nu avea nicio treabă cu realitatea. Şi o spun cu toată convingerea, întrucât, prin această măsură, se încerca mixarea unei companii performante, care deţine capacităţi de producţie performante, cu capacităţi mai puţin performante, plecând de la premisa că ascundem pierderile în spatele celor mai performanţi. Din experienţele pe care le avem şi având în vedere ce s-a întâmplat cu Complexul Energetic Hunedoara, nu cred că aceasta este soluţia”, a subliniat Badea.
El a mai spus că Hidroelectrica are un plan de investiţii de 4,4 miliarde de lei, inclusiv în diversificarea surselor de producţie, pe care însă l-a pus „pe hold”, ca urmare a modificărilor legislative.
„Cotele cumulate de piaţă ale Hidroelectrica şi Complexului Energetic Oltenia depăşesc 50%, ceea ce ar putea crea anumite probleme în privinţa concentrării de piaţă”, a adăugat Badea, la ZF Power Summit.
Pe de altă parte, Sorin Boza, preşedintele directoratului Complexului Energetic Oltenia (CEO), a susţinut, în cadrul aceluiaşi eveniment, că, în prezent, nu există niciun fel de concurenţă între producătorii din România.
„Ce concurenţă este în piaţă dacă eu sunt singurul care plăteşte certificate de emisii, la 25 de euro tona, după ce am investit un miliard de euro ca să furnizăm, astăzi, o energie curată?!”, a spus Boza.
OUG 114 nu era necesară pentru sectorul energetic
Piaţa de energie ar fi putut fi reglată prin îmbunătăţirea reglementărilor, fără să fi fost necesare măsurile prevăzute în OUG 114/2018, a mai spus Bogdan Chiriţoiu.
Reamintim, ordonanţa prevede plafonarea preţului gazelor şi revenirea la preţuri reglementate la energia electrică livrată consumatorilor casnici.
Întrebat care a fost poziţia Consiliului Concurenţei pe tema OUG 114, el a arătat că autoritatea a avut puţin timp la dispoziţie pentru a reacţiona, întrucât proiectul a apărut marţi, iar vineri a şi fost aprobat în Guvern.
Potrivit lui Chiriţoiu, Consiliul Concurenţei a avut destul de multe obiecţii, iar Guvernul le-a preluat pe cele din domeniul ajutorului de stat.
„În ceea ce priveşte partea de liberalizare, Guvernul a arătat că este vorba de oportunitate, de viziunea sa politică şi clar că această ordonanţă reflectă un disconfort cu procesul de liberalizare. Noi construiam o piaţă de energie, nu era o piaţă ca alte pieţe, ci una cu multă reglementare, unde subvenţionăm unii producători, cei de energie verde, şi îi penalizăm pe alţii, pe cei pe cărbune”, a arătat şeful Concurenţei.
El a susţinut că, atât prin natura funcţiei, cât şi ideologic, este un susţinător al ideii de piaţă. „Aş fi preferat o variantă în care mai degrabă reglăm, încercăm să îmbunătăţim pas cu pas, să facem mecanismele de piaţă să meargă mai bine. Decizia Guvernului eu o văd ca o lipsă de confort cu lucrurile care mergeau în piaţă: avem creşteri de preţ la gaze, la energie electrică, iar acestea se vor reflecta în facturile populaţiei. Însă puteam găsi şi face reglaje mai fine în reglementări. Aceasta încercăm noi să facem, prin investigaţia pe care o avem la Hidroelectrica şi alte intervenţii, să facem ca mecanismele de piaţă să meargă mai bine”, a adăugat Chiriţoiu.
Pe de altă parte, acesta a declarat că foştii monopolişti, care mizează constant pe capacitatea lor uriaşă din prezent sau din trecut, sunt în vizorul Consiliului Concurenţei, care consideră că aceşti jucători ar trebui să aibă mai mult în vedere mecanismele actuale, care s-au creat în vederea liberalizării pieţei de energie. „Aveam câteva pieţe la care ne uitam, anunţasem anul trecut, însă acum trebuie să reanalizăm modul în care ne putem implica în piaţă. Avem o obsesie cu foştii monopolişti, cu firmele care au reţele de distribuţie foarte mari şi neglijează faptul că piaţa a fost liberalizată. Ei rămân pe tendinţa că sunt singuri în ţară. Dacă vor fi amenzi, acolo vor fi date”, spune Bogdan Chiriţoiu.
Regenerabilele, “copilul nedorit” al sectorului energetic
În trecut, autorităţile au pus un zid între ele şi companiile care doreau să facă investiţii în energie regenerabilă, iar astăzi, chiar dacă există cadru legislativ şi se doresc investiţiile, acestea sunt stopate de neîncrederea în stabilitatea mediului de afaceri, a spus Claudia Brânduş, preşedinte Romanian Wind Energy Association (RWEA), în cadrul evenimentului ZF Power Sumit 2019.
„România a tratat regenerabilele ca pe un copil nedorit. Ani de zile noi am stat pe la uşi să fim lăsaţi să punem baterii, să vedem cum este. A fost un zid din partea autorităţilor faţă de dorinţa noastră de a reduce impactul în reţea. Cel mai vehiculat motiv era că Legea energiei nu permite”, a spus ea.
Pe de altă parte, Adrian Gabriel Dumitriu, directorul financiar al Nuclearelectrica, a declarat că energia nucleară este necesară în tranziţia energetică către decarbonizare. Pe de altă parte, pentru a eficientiza capacitatea nucleară din ţară, trebuie realizate investiţii în unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă, pe lângă finalizarea lucărilor de la Unitatea 1. „Din perspectiva noastră, Unităţile 3 şi 4 sunt absolut necesare. Pe termen lung, cât se discută de decarbonizare, nu o putem realiza fără o componentă solidă şi sustenabilă venită din energia nucleară”, a susţinut Adrian Gabriel Dumitriu.
