Istoria Dobrogei şi a judeţului Constanţa începe “din negura timpului”. Epoca bronzului şi a fierului relevă înflorirea civilizaţiei tracice şi geto-dacice, care reprezintă populaţia de bază pentru o lungă perioadă de timp. În plus, poate cea mai cunoscută statuetă din ţară, “Gânditorul“, a fost descoperită la Hamangia (din comuna Istria, astăzi satul Baia), în Dobrogea. Începând cu sec.VII i.H., pe ţărmul vestic al Mării Negre se instalează primele colonii greceşti. Aşezările din Dobrogea sunt cele mai vechi din România atestate documentar: Tomis (astăzi Costanţa) a sărbătorit, în anul 1991, 2500 de ani de existenţă şi 2250 de ani de la prima atestare; Callatis (astăzi Mangalia), Histria, Axiopolis (astăzi Cernavodă). În 55 i.H. Dobrogea și cetățile grecești de pe malul mării au fost înglobate în statul lui Burebista, până în anul 44 i.H., când regele dac moare. Pământ aflat la răscrucea civilizaţiilor, în care Constanţa a fost un nod de comunicaţie important, făcând legătura între est şi vest, de-a lungul secolelor, viaţa s-a desfăşurat în strânsă relaţie cu istoria grecilor şi a romanilor. De altfel, oraşul Tomis aminteşte şi de marele poet latin Publius Ovidius Naso, trimis în exil, în anul 8 d.H., de către împăratul roman Octavian August.
Nu trebuie uitat că tot Dobrogea a fost şi “leagănul“ creştinismului în România: apostolul Andrei, “cel dintâi chemat“, a propovăduit Evanghelia pe aceste meleaguri. Mărturie stau toponimele din zona Dobrogei, unde a și locuit o vreme: Peștera Sfântului Andrei, Pârâiașul Sfântului Andrei sunt tot atâtea mărturii care dovedesc trecerea Apostolului pe aici. Conform Tradiției Bisericii, sorții au căzut pentru Sfântul Apostol Andrei să meargă în părțile Mării Negre, cunoscute pe vremea aceea ca Scythia. După cucerirea romană din anul 46 d.Hr., Sciţia este inclusă în Moesia Inferioară, iar după trei secole, în Imperiul Bizantin. În 1388, Mircea cel Bătrân a alipit Dobrogea la Țara Românească, dar, după moartea acestuia, intră în componența Imperiului Otoman. Reala dezvoltare a judeţului Constanţa şi a întregului ţinut dintre Dunăre şi Marea Neagră a început numai după 1877, când România şi-a dobândit independenţa, iar autoritatea Statului Român este reinstaurată în Dobrogea.
Astăzi, județul Constanța este unul dintre cele mai urbanizate din ţară, circa 500.000 de locuitori, dintre cei aproximativ 650.000 ai judeţului, locuind în oraşe. De aceea, jud. Constanţa este şi unul dintre cele mai industrializate din ţară.
La sfârșitul lunii mai, numărul agenților economici activi era de 30.240, reprezentând un procent semnificativ, de 4,13%, din totalul celor înregistrați la nivel național, în bazele de date ale Oficiului Național al Registrului Comerțului.
De altfel, județul Constanța se află pe locul 5 între județe în ceea ce privește contribuția la PIB-ul României (aproximativ 27 miliarde de lei). În aceste condiţii, şi salariul mediu net este apropiat de cel naţional (aproape 1.600 lei/lună în jud. Constanţa, faţă de 1.687 lei, cât a fost câştigul salarial mediu nominal net pe ţară în luna iunie, anunţat de Institutul Naţional de Statistică). Potrivit Comisiei Naţionale de Prognoză, PIB/capita la nivelul judeţului a fost, în 2013, de 7.899 euro/locuitor, cu 16% peste media naţională. Rata şomajului a fost de 3,14% la sfârşitul lunii iulie a acestui an, sub cea înregistrată la nivel naţional (de 5,09%), numărul de şomeri din judeţ fiind de 9.696 de persoane, potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă.
Poate cele mai importante ramuri economice ce se dezvoltă în judeţ sunt industria, agricultura, serviciile, dar şi turismul. Industria judeţului se bazează pe activităţi ce utilizează tehnologii moderne, de la prelucrarea lemnului, confecţii, industria alimentară, materiale de construcţii, până la petrochimie şi construcţii navale.
Port, industrie navală, dar şi agricultură
Evident, datorită poziţionării “strategice“ la Marea Neagră, Constanţa beneficiază de al doilea port ca mărime din Europa, după Rotterdam. Având şi o pozitionare geografică avantajoasă, situat pe rutele a 3 coridoare de transport pan-european (Coridorul IV, Coridorul IX şi Coridorul VII – Dunărea, care leagă Marea Nordului de Marea Neagră prin culoarul Rhin-Main-Dunăre), Portul Constanţa are un rol major în cadrul reţelei europene de transport intermodal, legând pieţele ţărilor fără ieşire la mare din Europa Centrală şi de Est cu regiunea Transcaucaz, Asia Centrală şi Extremul Orient.
În apropierea Portului Constanţa sunt situate cele două porturi – satelit, Midia şi Mangalia, care fac parte din complexul portuar maritim românesc aflat sub coordonarea Administraţiei Porturilor Maritime SA Constanţa.
Portul Constanţa are o capacitate de operare anuală de aproximativ 120 milioane tone, fiind deservit de 156 de dane, din care 140 sunt operationale. Lungimea totală a cheurilor este de aproape 30 km, iar adâncimile variază între 7 şi 19 m, suficiente pentru acostarea celor mai mari nave care trec prin Canalul Suez.
În plus, Portul Constanţa are statut de Zonă Liberă, ceea ce permite stabilirea cadrului general necesar pentru facilitarea comerţului exterior şi tranzitului de mărfuri către sau dinspre Europa Centrală şi de Est.
Anul trecut, Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa a realizat venituri totale de 302 milioane lei, cheltuieli totale – de 222 milioane lei, adică un profit brut de 80 milioane lei. Rezultatele financiare, superioare prevederilor din buget, au fost obţinute pe fondul creşterii cu 9% a traficului general de mărfuri. Pentru 2014, compania şi-a bugetat venituri totale de 297 milioane lei şi cheltuieli de 258 milioane lei.
În Portul Constanţa funcţionează 678 de firme, cu mii de angajaţi.
Agricultură, dar şi comerţ cu produse agricole
Nu mai puţin de 20 de firme ce fac comerţ cu cereale sunt înregistrate în Portul Constanţa, dar şi opt companii care fac comert cu animale vii.
De altfel, agricultura reprezintă o ramură importantă a economiei judeţului Constanţa, care deţine o suprafaţă agricolă totală de 556.000 de hectare (păşune – aproximativ 60.000 de hectare, teren arabil – 484.000 de hectare, livezi – 4.000 de hectare şi aproximativ 12.000 de hectare de vie). De departe, cea mai apreciată activitate o reprezintă creşterea oilor şi caprelor. Cu un efectiv de circa 400.000 ovine şi 100.000 caprine, judeţul Constanţa este unul dintre cele mai bogate judeţe din ţară la acest capitol.
Potenţialul natural al regiunii şi condiţiile climatice sunt favorabile dezvoltării activităţilor agricole. Principalele culturi agricole sunt cele de grâu, porumb, cartofi, plante oleaginoase şi legume. Industrializarea şi prelucrarea produselor agricole este asigurată de aproximativ 140 de societăţi comerciale specializate în industria alimentară.
”Băutura-i temelie”
Chiar dacă este un judeţ bogat din punct de vedere al producţiei pentru mâncare, Constanţa se poate mândri şi cu podgorii, cea mai renumită fiind cea de la Murfatlar. Totuşi, domeniile Ostrov ”vin puternic din spate”.
Domeniile Ostrov planifică, pentru anul 2015, investiţii de patru milioane de euro în obiective turistice, iar şapte milioane de euro vor fi alocaţi unui program de reconversie şi restructurare a unei suprafeţe de 350 de hectare ocupate de pomi fructiferi (cireş, cais, prun, piersic, nuc), potrivit unui comunicat al companiei. Programul de investiţii în obiectivele turistice vizează o serie de structuri de cazare, herghelie, restauraţie.
În 2014, Domeniile Ostrov au investit 800.000 de euro în echipamentele pentru creşterea calităţii vinurilor.
”Credem că îmbinarea între gamele noastre de vinuri şi dezvoltarea de produse turistice în regiune se poate bucura de un succes foarte mare în următorii ani. Dunărea – fluviu de care încă nu profităm turistic mai deloc – şi vinurile pot constitui un magnet pentru vizitatorii din toată lumea. Avem tot ce ne trebuie, nu ne rămâne decât să ne promovăm mai agresiv. Să nu uităm că în ţări precum Franţa, Italia, Spania, dar şi Ungaria sau chiar Austria, turismul vitivinicol contribuie substanţial la dezvoltarea diverselor regiuni, precum şi la bugetele de stat. Noi, la Domeniile Ostrov, putem oferi, pe lângă evenimente şi degustări, atât produse turistice, precum circuite prin Dobrogea, cât şi cazare în pensiunile şi hotelul pe care le deţinem”, a spus Oana Belu, acţionar şi manager al Domeniilor Ostrov.
Domeniile Ostrov au înregistrat o cifră de afaceri de 28 de milioane de lei în 2013, iar în primele 6 luni din 2014 a avut afaceri de 15 milioane de lei. Pentru tot anul 2014, Domeniile Ostrov estimează o creştere a cifrei de afaceri cu 20%, datorită creşterii ponderii vinurilor premium în structura volumului de vânzări. În prezent, Domeniile Ostrov deţin o suprafaţă agricolă de aproximativ 2.000 de hectare, cu un areal viticol de 1.200 de hectare, 400 de hectare livadă (cais, piersic, măr, prun, cireş, vişin, nuc), 150 de hectare de teren arabil ce urmează a fi plantate şi 200 ha de sere. Domeniile Ostrov includ cele două mari centre – Ostrov, cu un total de cinci ferme şi o suprafaţă de circa 600 hectare, şi Lipniţa, cu nouă ferme şi o suprafaţă de circa 1.000 hectare.
În 2013, Domeniile Ostrov au produs 10 milioane de litri de vin. Din totalul producţiei, circa 5% merge la export, către ţări precum Republica Populară Chineză, Spania, Belgia, Polonia, Germania şi Bulgaria.
Conducerea Domeniilor Ostrov consideră că anul viticol 2014 va fi un an al calităţii, cu vin mai puţin, dar de calitate, din seriile de game premium.
Portul a adus şi construcţiile navale
Constanţa reprezintă şi un important centru al industriei navale, aici fiind active companii precum Daewoo-Mangalia Heavy Industries, cu afaceri de 1,2 miliarde lei sau Şantierul Naval Constanţa, cu un rulaj de 192 milioane lei. Şantierele navale din Constanţa, Midia şi Mangalia pot construi nave noi, până la 250.000 tdw, şi pot efectua lucrări de reparaţii, proiectare, inginerie navală etc.
Din păcate, Şantierul Naval Militar Mangalia este aproape de colaps. Recent, ministrul Economiei, Constantin Niţă, a efectuat o vizită la ambele şantiere, în timpul căreia a cerut conducerii companiei de stat identificarea de soluții pentru dinamizarea activității societății și adoptarea măsurilor necesare pentru o colaborare mai strânsă cu Daewoo-Mangalia Heavy Industries.
Totuşi, sunt multe firme cu un capital social mai mare de 100 miliarde lei, cea mai mare companie fiind Rompetrol Rafinare (rafinăria Petromidia). De asemenea, mari companii sunt CN Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, Şantierul Naval Constanţa, Oil Terminal, Daewoo Heavy Industries Mangalia, Dobrogea (morărit, panificaţie, patiserie, Argus (ulei alimentar), SOCEP (operator portuar), Convex (operator portuar), Grup Servicii Petroliere (activităţi petroliere), Ameropa Grains (comerţ cu cereale), Raja Contanţa (distribuţia apei), Black Sea Suppliers (echipamente de instalaţii), Enel Distribuţie Dobrogea (furnizare şi distribuţie de energie electrică) etc. Cei mai mari investitori străini din Constanţa sunt cei din Olanda, Elveţia, Cipru, Germania, Grecia, Italia, Franţa, SUA.
Turismul – activitate de bază în Constanţa
Judeţul Constanţa cuprinde unele dintre cele mai reprezentative baze turistice din România. Prin localizarea geografică, climă, relief, vestigii arheologice, rezervaţii naturale, bază de cazare, agrement şi tratament, posibilităţi de efectuare a unor excursii şi croaziere, teritoriul judeţului oferă o gamă largă de activităţi turistice.
Litoralul românesc al Mării Negre reprezintă una dintre zonele turistice cele mai importante ale României în raport cu alte zone turistice ale ţării, ceea ce este reflectat şi de indicatorii referitori la circulaţia turistică şi capacitatea de cazare. Resursele turistice ale judeţului nu au o repartiţie uniformă şi ele explică dezvoltarea turismului cu precădere pe spaţiul de litoral al Mării Negre. Astfel, litoralul românesc concentrează 2/3 din resursele turistice şi circa 43% din capacitatea de cazare a ţării, aproximativ 60% din circulaţia turistică internă şi internaţionala.
Nota caracteristică a spaţiului constănţean este dată de litoralul Mării Negre, un „pământ al făgăduinţei”, ce se întinde în judeţul Constanţa pe o lungime de peste 100 km (din totalul de 244 km care formează ieşirea la mare a României). Minunata rivieră românească beneficiază de farmecul deosebit al Mării Negre, a treia mare europeană ca întindere şi a doua ca adâncime, cu salinitate redusă (17-18 % la ţărm şi temperatura apei vara de 20-25C). În Marea Neagră nu există curenţi, plante sau peşti periculoşi. În sezonul cald temperatura la suprafaţa plajei urcă până la 45C, însă brizele marine, bogate în aerosoli, atenuează arşiţa zilelor toride. Marile întinderi de plajă sunt „pavate” cu nisip de o fineţe deosebită. De-a lungul coastei, un spaţiu de o calitate excepţională etalează o salbă de staţiuni, care răspund tuturor vârstelor şi gusturilor: Năvodari, Mamaia, Constanţa, Eforie Nord, Eforie Sud, Costineşti, Techirghiol, Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn, Mangalia, 2 Mai.
Dacă, înainte de 1990, cea mai importantă staţiune era Neptun, de la venirea lui Radu Mazăre la primăria Municipiului Constanţa, Mamaia a devenit locul preferat al românilor la malul mării. Mamaia (la 3 km nord de Constanţa), este dezvoltată pe o fâşie de nisip scăldată la răsărit de valurile mării, iar la apus de apa dulce a lacului Siutghiol. Primul stabiliment balnear datează din perioada 1906-1919, în prezent fiind una dintre cele mai frumoase staţiuni maritime europene. De-a lungul plajei se înşiră elegante şi cochete hoteluri (de trei, patru şi cinci stele), terenuri de sport, piscine în aer liber, discoteci, parcuri de agrement, teatrul de vară. Există multe posibilităţi de practicare a sporturilor pe apă şi de învăţare a yachtingului şi a înotului, posibilităţi de pescuit pe lacul Mamaia etc.
Dacă Mamaia „se laudă” cu cluburile şi discotecile sale, dar nu poate oferi aceleaşi distracţii şi pe timpul iernii, alte staţiuni oferă posibilităţi multiple. Poate cel mai important fenomen ce ar trebui exploatat este cel al turismului balneoclimateris. Eforie Nord (la 14 km sud de Constanţa) este o staţiune balneoclimaterică permanentă, ce se întinde pe fâşia litorală dintre lacul Techirghiol şi Marea Neagră. Staţiunea şi-a început activitatea în 1894, când Eforia Spitalelor Civile din Bucureşti a construit aici un sanatoriu. A doua staţiune a litoralului (ca mărime), Eforie Nord este renumită în toată Europa datorită tratamentelor cu factori naturali existenţi aici. Cele două baze de tratament cu funcţionare permanentă posedă instalaţii pentru băi calde (cu apă sărată concentrată, provenită din lacul Techirghiol sau din mare).
De asemenea, Eforie Sud (la 18 km sud de Constanţa), este staţiunea balneoclimaterică a cărei minunată rivieră maritimă coboară în trepte succesive spre plaja lungă de aproximativ 2 km. Fosta staţiune Carmen Sylva, deţinea primul stabiliment balnear din Dobrogea (1892), iar, în 1930, a devenit cea mai importantă bază turistică a litoralului românesc. Faleza litorală (de la a cărei înălţime de 25-35 m se deschide o splendidă panoramă), discotecile, teatrul în aer liber, sunt atracţii ale acestei staţiuni ce uimeşte prin mulţimea florilor sale;
Techirghiol (la 18 km sud de Constanţa) este tot o staţiune balneoclimaterică permanentă, pe malul lacului cu acelaşi nume (15-20 m altitudine), într-o vâlcea înconjurată de mici coline. Iernile sunt blânde, iar verile sunt călduroase, predominând timpul senin. Principalii factori naturali terapeutici sunt apa sărată şi nămolul sapropelic specific lacului Techirghiol. Staţiunea dispune de cinci baze de tratament, în cadrul cărora există numeroase instalaţii (pentru băi calde la vane sau bazine cu apă sărată concentrată provenită din lac, pentru băi calde cu nămol şi pentru împachetări calde cu nămol, pentru aerosoli şi hidroterapie).
Mangalia (la 44 km de Constanţa), al treilea oraş ca mărime din judeţ (după Constanţa şi Medgidia) este o staţiune balneoclimaterică permanentă. Aşezarea are aceeaşi vârstă cu Tomisul, colonia antică purtând numele de Callatis (de la râul Calles din Asia Mică). A fost întemeiată de greci în sec.VI i.Hr. şi dezvoltată apoi de romani (sec. II-IV d.Hr) şi revitalizată de genovezi (sec. XIII-XIV), care o numesc Pangalia. Mangalia, cea mai sudică staţiune de pe litoralul Mării Negre, are o climă dulce, asemănătoare cu cea mediteraneană, ceea ce face ca primăvara să sosească mai devreme, iar toamna să întârzie aici mai mult. Mangalia este singura staţiune maritimă care deţine izvoare minerale (sulfuroase, mezotermale şi radioactive, folosite din antichitatea romană). Baza de tratament include secţii de recuperare medicală, instalaţii pentru băi calde cu apă sulfuroasă şi cu apă de mare, nămoloterapie, kinetoterapie, hidroterapie, saună, săli pentru gimnastică medicală, cabinete de geriatrie (tratamente cu Gerovital). În staţiune se poate practica echitaţia, se pot vizita Muzeul de arheologie, Moscheea Esmahan Sultan (în stil maur, 1590), vestigiile bazilicii romano-bizantine sec.V-VI etc.
Totuşi, turismul, la nivelul întregii Românii, deține o pondere de numai 2% din PIB (în anul 2013), mult mai redusă în comparație cu alte țări din regiune. Turismul în Bulgaria reprezintă 3,6% din PIB, 4% din PIB în Ungaria și 2,8% din PIB în Cehia.
În primul trimestru al acestui an, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a colectat de la contribuabilii din județul Constanța venituri din taxe și impozite în valoare totală de aproape 1,5 miliarde lei. Sumele colectate reprezintă circa 3,45% din totalul veniturilor bugetare colectate de Fisc în primele trei luni ale anului în curs, în întreaga țară, de 42,426 miliarde lei. În 2013, ANAF a colectat de la contribuabilii din județul Constanța 5,96 miliarde lei, respectiv 3,43% din totalul încasărilor la nivelul întregii țări, de 173,55 miliarde lei.
